Acesta poate fi definit prin migratii puternice ale companiilor dinspre sau catre o regiune formata din mai multe state. Doar ca migratii nu catre un stat, ci catre un continent sau o parte semnificativa a continentului. Cel putin asa sint descrisi urmatorii zece ani ai Europei de catre un studiu realizat de Institute for Business Value si Economist Intelligence Unit. I n studiu se precizeaza ca in urmatoarea decada, Statele Unite, in special zona bancara, vor invada Londra.

Una din cauzele acestei invazii o reprezinta legislatia mult mai flexibila din Marea Britanie. In plus, companiile care vor sosi in capitala engleza vor avea nevoie de forta de munca ieftina si specializata, care va veni din estul Europei. Datorita concurentei, economia engleza va avea numai de cistigat, iar centrul de forta al continentului american va fi transferat catre Londra. De aceea, lupta pentru bursa de valori londoneza este atit de apriga: pe de o parte, americanii vor sa prinda un cap de pod pe piata bursiera europeana, pe de alta parte, marii operatori bursieri fuzioneaza pentru a putea face fata concurentei.

In batalia pentru London Stock Exchange (LSE), unii dintre jucatori au renuntat – cel putin pentru moment –, dar si-au dat seama ca trebuie sa se uneasca pentru a putea face fata fuziunii granzilor. Este cazul bursei germane Deutsche Boerse AG, de altfel actionar in cadrul bursei londoneze, care este in discut ii cu Euronext, operator bursier paneuropean, toate aceste miscari fiind profund influentate de reconfigurarea pietei bursiere internationale.

LONDON STOCK EXCHANGE – TRECUT, PREZENT SI VIITOR

In 1698, John Castaing afiseaza la biroul sau din cafeneaua Jonathan Coffee House o lista de preturi ale unor marfuri si bunuri, intitulata „Cursul de Schimb si alte lucruri”, fiind cea mai veche marturie a ceea ce va deveni cea mai importanta institutie financiara din Londra. I n acelasi an, comerciantii sint dati afara de la Royal Exchange si incep sa opereze pe strazi si in cafenele, in special la Jonathan Coffee House din Change Alley. I ntre 1711 si 1720 are loc prima mare escrocherie financiara a lumii, marele scandal cunoscut sub numele de „South Sea Bubble” (Balonul de sapun al Marii Sudului).

La citeva decenii de la acest urias scandal, mai exact in 1761, un grup de 150 de brokeri si negustori formeaza un club in incinta cafenelei Jonathan Coffee House, unde tranzactionau actiuni. Activitatile comerciale iau amploare, astfel incit 12 ani mai tirziu, in 1773, brokerii isi construiesc propria cladire pe Sweeting Alley, cu o camera pentru negocieri la parter si cafenea la etaj. Cunoscuta pe scurt ca „New Jonathan’s”, ea isi va schimba denumirea in acelasi an in „The Stock Exchange” (Bursa de Valori). I n prezent, cea mai veche bursa din lume grupeaza diverse piete pentru listarea diferitelor titluri. Piata principala, unde sint tranzactionate cele mai importante actiuni din Marea Britanie, dar si din lume, Alternative Investment Market (AIM), este destinata companiilor mai tinere si care nu indeplinesc deocamdata criteriile necesare pentru a fi listate pe aceasta piata principala.

In afara acestora, exista si techMark, piata specializata pentru companiile care activeaza in domeniul tehnologiei de virf. I n 1986, Bursa londoneza devine companie privata, cu aceasta ocazie modificindu-se si sistemul de tranzactionare. Tehnologia si-a spus din nou cuvintul. S-a trecut de la tranzactionarea in ringul Bursei la cea prin intermediul telefonului si al calculatorului din camere separate de tranzactionare. La Bursa de la Londra sint listate peste 12.000 de titluri (actiuni ale companiilor din Marea Britanie, actiuni ale unor companii internationale, titluri emise de guvernul Marii Britanii, obligatiuni emise de companii sau autoritati administrative locale, euroobligatiuni, certificate de depozit, optiuni) si peste 3.000 de companii. Tranzactiile lunare de la bursa londoneza insumeaza aproximativ 500 de miliarde de euro, din acest punct de vedere LSE fiind cea mai mare dupa bursele americane Nasdaq si NYSE.

FRONTURI DE LUPTA PENTRU BURSA ENGLEZA : OFENSIVA DEUTSCHE BOERSE - EURONEXT

Reusita celor de la Nasdaq de a achizitiona un pachet din titlurile operatorului bursier britanic vine dupa an si jumatate de lupte si mutari de trupe din partea mai multor ofertanti. Anul trecut, mai exact in luna martie, operatorul bursei de la Frankfurt, Deutsche Boerse si-a retras oferta preliminara de 1,4 miliarde de lire sterline (2,6 miliarde de dolari), intrucit operatorul bursei britanice a considerat-o ca fiind insuficienta. Aceasta era cea de-a doua oferta prezentata de nemti si refuzata de britanici, in ianuarie 2005, operatorul german inaintind o oferta cash de 5,30 pence (10,2 dolari) pe actiune.

Si Euronext, operatorul burselor din Amsterdam, Paris, Bruxelles si Lisabona, a incercat sa preia LSE, fie alaturi de Deutsche Boerse, fie pe cont propriu. I n februarie 2005, Euronext a inaintat o oferta pentru LSE, fara a fi data publicitatii suma inaintata. Oferta operatorului paneuropean constituia o replica la oferta de 2,6 miliarde de dolari lansata de Deutsche Boerse. Totusi, chiar daca LSE ar fi preferat o fuziune cu Euronext, unii dintre actionarii acesteia din urma fac presiuni pentru o fuziune cu Deutsche Boerse. In acelasi timp, o parte din conducerea Euronext nefiind de acord cu unii termeni ai propunerii venite din partea Bursei germane, este, de asemenea, in discutii cu NYSE. Conducerea Euronext are termen pina in luna mai sa analizeze oportunitatile legate de fuzionarea cu Deutsche Boerse. Daca Deutsche Boerse fuzioneaza cu Euronext, va fi creata cea mai mare piata de tranzactionare in numerar din Europa si cel mai mare operator mondial de produse derivate.

La doar o zi dupa ce bursa americana Nasdaq si-a anuntat decizia de a achizitiona 15% din LSE, actionarii Euronext, intuind perioada fasta pentru fuziuni, au decis sa-si majoreze participatia la operatorul paneuropean la 10 procente. Nu doar actionarii au mai cumparat din Euronext, dar si alte piete financiare, cum ar fi operatorul bursei din Dubai, care a anuntat saptamina trecuta ca a preluat un procent din Euronext. Viitorul se anunta destul de benefic pentru cei doi operatori. Cea mai posibila cale de urmat consta, dupa cum apreciaza analistii financiari, intr-o ofensiva comuna a Euronext - Deutsche Boerse fie asupra LSE, fie asupra New York Stock Exchange, care ar da astfel nastere primului val de preluari transatlantice pe piata de capital.

TABARA AUSTRALIANA CONTRAATACA PRIN MACQUARIE BANK

Macquarie Bank, cea mai mare banca de investitii australiana, a lansat in ultima parte a anului trecut o oferta de 580 pence (5,8 lire sterline sau 8,57 euro) pe actiune, ceea ce inseamna mai putin cu cinci procente decit valoarea de 610,75 pence a LSE, inregistrata atunci, valoarea de piata a companiei ajungind la 1,57 miliarde de lire sterline. In luna februarie 2006, LSE a respins oferta australiana, catalogind-o ca fiind derizorie. I n acelasi timp, bursa londoneza a dublat valoarea dividendelor actionarilor la 510 milioane de lire sterline (886 milioane dolari), cu scopul de a se apara de oferta ostila a bancii de investitii australiene Macquarie Bank Ltd. Frontul australian nu a renuntat, Macquarie aliindu-se cu un alt grup din domeniul financiar, Computershare Ltd., formind un consortiu care a prezentat o oferta innoita pentru preluarea LSE, dar si aceasta a fost respinsa.

ASALTUL AMERICAN: NASDAQ - PRIMUL PAS

Marti, 11 aprilie, Nasdaq Stock Market Inc. a achizitionat 38,1 milioane de actiuni, din care 35,4 milioane de titluri ce reprezentau participatia Threadneedle Investments, la care s-a adaugat un pachet de 2,7 milioane de actiuni. Pentru aceste titluri, Nasdaq, a doua bursa americana, a platit 645,77 milioane de euro (1,175 de pence pe actiune), aceste actiuni reprezentind 15% din actiunile LSE. In urma cu o luna, Nasdaq lansase o oferta de preluare a bursei londoneze pentru 4,1 miliarde de dolari (950 pence sau 9,5 lire sterline pe actiune), dar a fost respinsa pe motiv ca „subevalueaza substantial compania”. Prin aceasta preluare, operatorul american a devenit cel mai mare actionar al bursei londoneze. Achizitia a dus la o apreciere imediata a titlurilor institutiei londoneze cu 16%, la 12 lire sterline pe actiune. In ultimul an, perioada in care bursa britanica a fost curtata de mai multi operatori bursieri din lume, actiunile LSE au crescut cu 150%.

Analistii sint de parere ca preluarea pachetului de 15% din LSE deschide calea preluarii integrale a bursei britanice de catre Nasdaq, cea de-a doua bursa americana. Este important de stiut ca orice institutie interesata de cumpararea bursei londoneze trebuie sa-si limiteze participat ia la 30%, altfel fiind obligata sa faca o oferta de preluare integrala a London Stock Exchange. O bursa transatlantica, realizata in urma unirii Nasdaq cu LSE, ar avea listate peste 6.000 de companii cu o valoare totala de 7.300 de miliarde de dolari. Prin comparatie, New York Stock Exchange (NYSE), cea mai mare bursa din lume, care doreste, de asemenea, sa preia LSE, are listate 2.700 de companii, a caror valoare de piata se ridica la 13.900 miliarde de dolari, potrivit datelor furnizate de World Federation of Exchanges.

NEW YORK STOCK EXCHANGE – AL DOILEA PAS?

In ultimul timp, si bursa de valori de la New-York (NYSE), cea mai mare bursa din lume, s-a aratat interesata de preluarea unei parti din LSE sau de fuzionarea cu operatorul bursier britanic. NYSE a discutat cu grupul D.E. Shaw si Lloyds TSB Group Plc despre vinzarea actiunilor pe care acestia le detin la bursa londoneza. Nu au fost inca date publicitatii rezultatele acestor discutii.

Proprietarii bursei

Principalii actionari ai bursei londoneze (care detin peste trei procente) la 19 mai 2005. Impreuna aveau la acea data 40,29 din titlurile operatorului britanic. De atunci, Threadneedle Investments si-a marit participatia pina la aproape 14%, iar UBS AG a mai vindut 0,01% din actiuni, iar Deutsche Bank AG a scazut pina la 5,20%. Tabelul nu include achizitia Nasdaq.