Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP, islamo-conservator) al lui Erdogan considera ca legea va elimina blocajele din sistem. Insa opozitia denunta ca aceasta ii acorda si mai multa putere, in contextul in care seful statului cauta sa amendeze Constitutia pentru a schimba sistemul intr-unul prezidential. Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat si laic, in opozitie) a anuntat ca va face apel la Curtea Constitutionala, chiar daca succesul unei asemenea contestari pare indoielnic, scrie News.ro.

Uniunea Europeana si-a exprimat in mai multe randuri ingrijorarea fata de o erodare a independentei justitiei in Turcia, iar oficiali europeni au avertizat ca acest lucru indeparteaza tara de standardele Uniunii si submineaza si mai mult eforturile Ankarei de a adera la blocul european. Potrivit noii legi, cea mai mare parte a celor 711 judecatori de la doua dintre cele mai inalte jurisdictii - Consiliul de Stat, care se ocupa de cazurile depuse de cetateni impotriva Guvernului, si Curtea Suprema de Apel - urmeaza sa fie indepartati din functii. Era neclar cati dintre ei vor fi numiti in alte functii.

Vor exista mai putini judecatori, iar Inaltul Consiliu al Judecatorilor si Procurorilor (HSYK), care supervizeaza numirile, va face mai putine numiri, o atributie trecuta la Ministerul Justitiei. De asemenea, Erdogan urmeaza sa numeasca un sfert dintre judecatorii de la Consiliul de Stat, ceea ce -i va permite sa controleze, impreuna cu aliatii sai, unul dintre cele mai importante organisme judiciare.

AKP afirma ca legea va permite o reformare a inaltei magistraturi, coplesita de aproximativ doua milioane de cazuri, dintre care unele se afla in asteptare de mai multi ani. Aceste reforme au loc in urma unei remanieri fara precedent, luna trecuta, a HSYK, in cadrul careia 3.700 de judecatori si procurori au fost mutati, declansand acuzatii de "vanatoare de vrajitoare".

Citeste si:

Tribunalele au devenit deja mai loiale agendei lui Erdogan, denunta opozitia, in urma acestor epurari la scara mare in sistemul judiciar, care au inceput in 2013, dupa un urias scandal de coruptie. Potrivit unor surse, HSYK urmeaza sa faca noi numiri cat mai rapid posibil, pentru ca o eventuala hotare a Curtii Constitutionale de abrogare a legii sa nu poata afecta schimbarile.

Sursa foto: Luciano Mortula / Shutterstock