"Cei care au crezut ca debandada va deveni regula generala in zona euro dupa reforma Pactului ar trebui sa recunoasca faptul ca s-au inselat", a afirmat presedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, anticipand decizia ministrilor de finante din cele 27 de state, de a incheia oficial procedura lansata in 2003 impotriva Parisului.

Refuzul Frantei si Germaniei de a se conforma disciplinei Pactului, deoarece deficitele bugetare ale acestor state depaseau plafonul de 3% din PIB fixat de tratate, a provocat, in noiembrie 2003, o criza europeana majora, rezolvata abia in 2005 printr-un acord dezvoltat asupra Pactului reinnoit, informeaza NewsIn. Noul dispozitiv, care elimina, practic, recursul asupra sanctiunilor financiare impotriva statelor vizate, insista pe dimensiunea preventiva, respectiv pe utilizarea perioadelor favorabile pentru a reduce deficitul si datoria publica.

Noul Pact trebuia, de asemenea, sa incurajeze statele membre ale zonei euro sa implementeze reformele structurale profunde cu scopul de a asigura echilibrul finantelor pe termen mediu si lung, in contextul imbatranirii accelerate a populatiei europene.

Comisarul european pentru probleme economice si monetare, Joaquin Almunia, considera ca situatia Frantei trebuie privita "ca un pas inainte catre utilizarea unei etape economice pozitive pentru a avansa catre echilibrul finantelor publice pe termen mediu si lung" si "ca un foarte bun exemplu pentru celelalte state" UE care doresc sa intre in zona euro.

Citeste si:

In Franta, la fel ca in Germania, care ar trebui sa fie, de asemenea, "absolvita" de catre Bruxelles in primavara, veniturile fiscale suplimentare datorate cresterii economice conforma potentialului de termen lung au permis aducerea deficitului sub limita de 3%, chiar daca finantele publice sunt inca deficitare structural, potrivit OCDE si Comisiei Europene."In ceea ce priveste dezbaterea generala referitoare la Pact, sunt de acord ca acesta a recastigat credibilitatea", a observat directorul laboratorului de idei Bruegel din Bruxelles, economistul Jean Pisani-Ferry.

"Almunia si Juncker au gestionat situatia foarte discret si au utilizat conjunctura pentru a reda rangul uneia dintre statele membre", a explicat acesta. Pisani-Ferry a continuat ca "testul va fi, daca cresterea ramane favorabila, sa constatam ca ne indepartam de plafonul de 3% sau, contrar, ca ramanem intr-o zona de vulnerabilitate ce va conduce la revenirea deficitelor in caz de schimbare a conjuncturii".

Presedintele Bruegel a apreciat ca "pentru Franta, adevaratul test va fi dupai alegeri" si a evocat precedentul Germaniei si Italiei, unde noile najoritati, conduse de catre Angela Merkel si, respectiv, Romano Prodi, au optat pentru revenirea la disciplina bugetara.