Vizita misiunii FMI este cel mai recent semn al dificultatilor economice din Balcani, zona ai carei lideri sperau anul trecut ca vor putea evita impactul crizei financiare mondiale. Cei mai multi experti prevad acum o recesiune in toate statele fostei Iugoslavii.

Cele doua regiuni autonome ale Bosniei, Federatia Bosniei si Hertegovinei si Republica Srpska, au cerut cabinetului central sa invite misiunea FMI, dupa ce veniturile bugetare au scazut in primul trimestru, ca si productia si exporturile.

Misiunea va incepe negocierile in Banja Luka, principalul oras din Republica Srpska, discutii ce se vor muta pe 20 aprilie la Sarajevo, pentru negocieri cu oficialii guvernamentali din Federatia Bosniei si Hertegovinei si cu ministrii cabinetului central, a anuntat reprezentanta FMI din Sarajevo.

Guvernatorul bancii centrale, Kemal Kozaric, a declarat ca Bosnia ar putea obtine pana la un miliard euro, echivalent cu circa 8% din produsul intern brut din 2008. Oficialii bosniaci nu au specificat cat de mult ar avea nevoie de un acord cu FMI.

Potrivit regulementelor creditorului, Bosnia isi poate tripla cota de circa 200 milioane euro din cadrul FMI si poate solicita mai mult in circumstante speciale. Dintre fostele tari iugoslave, Serbia a incheiat deja un acord de 3 miliarde dolari cu FMI, iar Macedonia si Muntenegru iau in calcul posibilitatea de a apela la ajutor.

FMI estimeaza ca Bosnia va intra probabil in recesiune in 2009, revizuindu-si estimarile anterioare, ce prevedeau o stagnare a economiei bosniace in acest an, anunta NewsIn.

Federatia Bosniei si Hertegovinei este intr-o situatie dificila, din cauza ajutoarelor sociale ridicate acordate pentru veterani si pentru cei raniti in razboiul din 1992-1995. Oficialii au revizuit deja bugetul pentru 2009, pentru a acoperi deficitul din 2008, si pregatesc o noua revizuire, probabil in luna mai.

Ministrul de finante, Vjekoslav Bevanda, a spus ca federatia are nevoie de bani de la FMI pentru a acoperi deficitul bugetar si ca imprumuturile incheiate cu bancile comerciale vor fi inlocuite cu imprumuturi FMI, imediat ce Bosnia va obtine acordul.

Republica Srpska are o situatia bugetara mai buna, in urma privatizarilor din ultimii ani. Ministrul de finante, Aleksandar Dzombic, a spus ca Republica Srpska nu are nevoie urgenta de fonduri de la FMI, insa le-ar utiliza ca rezerve in cazul agravarii crizei.

In urma ultimei intruniri a G20, a celor mai indsutrializate 20 de state, a fost decisa majorarea resurselor FMI la 750 miliarde dolari - cea mai importanta decizie luata in cadrul summitului de la Londra, mai ales pentru statele emergente din Europa, unde efectele crizei financiare mondiale au fost cele mai severe.

Letonia, Romania, Ungaria, Ucraina si alte tari din regiune au cerut sprijinul FMI, dupa ce aversiunea globala fata de risc si blocarea creditarii au ingreunat accesul la capital.

Romania a obtinut, in martie, acordul asupra unui pachet de finantare de aproape 20 miliarde euro, din care 12,95 miliarde euro de la Fondul Monetar International (FMI), 5 miliarde euro de la Comisia Europeana, iar restul de la mai multe institutii financiare internationale.