Costas Christou, liderul misiunii FMI din Bosnia, a declarat ca nivelul cotei de 200 milioane euro pe care o are Bosnia in cadrul Fondului ar putea fi dublata pentru un an.

In primul an al acordului, nivelul maxim al fondurilor accesibile ar putea fi de 400 milioane euro. Daca este unul pe doi ani, suma s-ar putea dubla, a declarat Christou, citat de NewsIn..

Acesta a atras atentia ca finantarea va depinde de nevoile tarii si de programele pe care le va implementa.

"Trebuie sa evaluam situatia pentru a vedea cat de mare este impactul asupra economiei Bosniei si Hertegovinei in acest an si in urmatorul, dar si pentru a vedea ce combinatie de masuri poate fi facuta cu aceasta finantare", a spus Christou.

Cele doua regiuni autonome ale Bosniei, Federatia Bosniei si Hertegovinei si Republica Srpska, au cerut cabinetului central sa invite misiunea FMI, dupa ce veniturile bugetare au scazut in primul trimestru, ca si productia si exporturile.

Guvernatorul bancii centrale, Kemal Kozaric, a declarat ca Bosnia ar putea obtine pana la un miliard euro, echivalent cu circa 8% din produsul intern brut din 2008. Oficialii bosniaci nu au specificat cat de mult ar avea nevoie de un acord cu FMI.

Vizita misiunii FMI este cel mai recent semn al dificultatilor economice din Balcani, zona ai carei lideri sperau anul trecut ca vor putea evita impactul crizei financiare mondiale. Cei mai multi experti prevad acum o recesiune in toate statele fostei Iugoslavii.

Christou a felicitat autoritatile din Republica Srpska, unde au inceput discutiile, pentru ca a luat din timp masuri pentru a reduce impactul crizei modiale, precum inghetarea salariilor si reducerea cheltuielilor publice la mai putin de 40% din produsul intern brut (PIB).

Republica Srpska are o situatie bugetara mai buna, in urma privatizarilor din ultimii ani si a controlului bugetar. Discutiile cu FMI se vor muta pe 20 aprilie la Sarajevo, pentru negocieri cu oficialii guvernamentali din Federatia Bosniei si Hertegovinei, ce este intr-o situatie dificila, din cauza ajutoarelor sociale ridicate acordate pentru veterani si pentru cei raniti in razboiul din 1992-1995.

Letonia, Romania, Ungaria, Ucraina si alte tari din regiune au cerut sprijinul FMI, dupa ce aversiunea globala fata de risc si blocarea creditarii au ingreunat accesul la capital.