Potrivit studiului Institute for Policy Studies, un "think tank" liberal din Washington, valoarea totala a remuneratiilor nu include bonusurile ce ar putea proveni din pachetele de stock-options detinut, informeaza NewsIn. Totusi, valoarea remuneratiilor a scazut in 2008, la 800 milioane dolari, de la 1,2 miliarde dolari in 2006 si 2007.

"Chiar si in momentele cele mai cinice, nu ne imaginam ca directorii americani pot, in goana lor dupa averi, sa arate atat de putine scrupule in zdruncinarea sistemului financiar mondial", comenteaza economistii Sarah Anderson si Sam Pizzigati, autori ai studiului, care sunt convinsi ca remuneratiile in exces au contribuit semnificativ la declansarea crizei.

Potrivit calculelor prezentate in studiu, valoarea medie a remuneratiilor a fost de 13,8 milioane dolari in 2008 la cele 20 de banci ajutate din bani publici, fata de o medie de 10,1 milioane dolari pe director in cazul companiilor incluse in indicele S&P 500 - nivel care depaseste deja de 319 ori salariul mediu al unui muncitor adin Statele Unite.

Acest ecart s-a adancit, de altfel, in ultimele trei decenii. In anii '70, salariile directorilor erau de doar 30-40 de ori mai mari decat cele primite de muncitori, arata studiul.

In ciuda promisiunilor lui Barack Obama in aceasta privinta, autorii studiului estimeaza ca noua administratie din SUA nu a luat inca, pana in prezent, nicio masura concreta care sa vizeze "bula remuneratiilor managerilor din ultimii 30 de ani".

Studiul este publicat in contextul in care Franta a anuntat ca va promova la summit-ul G20 din 24-25 septembrie, de la Pittsburgh, o propunere ce vizeaza limitarea internationala a bonusurilor bancare. Propunerea Frantei este sustinuta deja de Germania si de Comisia Europeana, insa Marea Britanie, care gestioneaza principala piata financiara din Europa, si Statele Unite sunt mai rezervate.

Miercuri, presedintele forumului ministrilor de finante din zona euro, Jean-Claude Juncker, si-a declarat si el sprijinul pentru propunerea franceza.

Insa numerosi sefi de banci sustin ca limitarea platilor numai la nivel national in Franta ar fi ineficienta daca nu este aplicata si in celelalte mari economii.