O mie de europeni importanti, aliniati la rigorile vestimentare ale lui Bill Gates, adica fara cravata, s-au adunat miercuri, 6 decembrie, in salile imobilului Concert Noble ca sa asculte discursuri, sa vada citeva demo-uri de tehnologie digitala si sa manince salatele cu specific valon plasate de organizatori spre finalul sesiunii.

Microsoft, vectorul inovatiei, al vitezei si al nonconformismului in lumea software, a construit un eveniment de raspindire a propriei retete prin injectarea demonstrativa a vechiului continent. Research&Innovation Day a pus in contact curiozitatea europeana cu reteta dezinhibata a succesului american. Dupa ce discursurile conventionale ale mogulilor Microsoft au luat sfirsit, invitatii au putut sta fata in fata cu indienii, taiwanezii si mexicanii supradotati care au muncit ani si ani pentru ca in titlul acestui eveniment sa stea cuvintul „inovatie“.

Genialii cu ochi oblici si cu pasaport american purtau tricouri relaxante, vorbeau engleza din Beverly Hills si prezentau cu nonsalanta lucrari candidate la Nobelul digital. Butoane si display-uri minuite cu relaxare de cercetatorii Microsoft faceau dovada imediata ca promisiunile din discursuri se apropie de lumea reala. Spectacolul zilei a fost insa asigurat de monologurile si lamentarile europene.

Europa n-are bani pentru creier

„Talentul si inteligenta duc la cunoastere. De aici, saltul pina la inovatie se face doar cu sume mari de bani“, a spus Carlos Moreira, unul dintre greii companiei WiseKey. Cu aceste cuvinte, Moreira a intredeschis o usa catre complexul european de subfinantare a inteligentei. Un ministru irlandez, unul portughez si o somitate din domeniul cercetarii competitivitatii au preluat tema din zbor: resursa umana e scumpa, iar imaginatia in sine nu face profit. Fara finantare de tip american, geniile Europei sint subproductive. Creativitatea lipsita de investitie masiva se plafoneaza. In prezent, prin totala ei lipsa de reactie la competitorul american, Europa isi saboteaza singura sansele.

1% inspiratie si 99% cash

Carl Bildt, fost prim-ministru al Suediei, a dat tabloului o perspectiva statistica: 38 la suta dintre cercetatorii americani sint importati. E un procent aflat in crestere constanta, care explica in buna parte avansul SUA. Noutatea priveste insa nu marimea procentului, ci continutul lui. Lumea a treia, altadata instalata comod in topul furnizorilor de creiere, se vede acum concurata de candidatii din Europa Occidentala. Cercetatorii nemti, francezi sau scandinavi incep sa priveasca din ce in ce mai des catre laboratoarele si salariile americane. In fata acestui inceput de hemoragie, statele UE se vad dezarmate de propriile legislatii limitative.

Citeste si:

Sistemul fiscal american, care permite finantarilor private sa salveze din impozit, este motorul care impinge talentul in zona performantei. Sumele oferite cercetarii sint atit de mari, incit au efecte financiare garantate. Banii investiti in creativitate, daca sint destul de multi, produc inovatie si competitivitate, deci bani. In contextul european insa, finantarea sovaitoare a cercetarii face imposibila, pe termen mediu, respectarea agendei de la Lisabona. Ajuns in acest punct al argumentatiei, Carl Bildt, cel mai inteligent fost premier pe care l-am ascultat in viata mea, s-a oprit si a invitat auditoriul european intr-o sala unde puteau fi pipaite jucariile si tehnologia americanilor chinezi de la Microsoft.

Inteligenta iese la joaca

Stradania creativilor in tricou a produs pentru aceasta editie a Microsoft European Research& Innovation Day cam 18 inventii. De la sistemele de protectie a datelor la ursuletul care cerceteaza casa, de la computerul-caiet la desene animate pentru telefonul mobil, de la panoul care primeste SMS-uri in sufragerie la mingea de golf care masoara viteza cu care zboara, inventiile prezentate la Bruxelles au avut mai degraba starea de spirit a lui Harry Potter decit pe cea a lui Jean-Luc Picard.

Vrajitoriile au mizat mai mult pe latura ludica, practica si cotidiana a vietii urbane si mai putin pe supertehnologii. De departe cea mai tare dintre ele, programul SMEAGOL (Small, Embedded, Advanced and Generic Objects Laboratory) nu contine pic de soft. E un algoritm de fantezie destinat pedagogiei. Elevii sint antrenati sa imagineze si apoi sa construiasca obiecte care au principii fizice fundamentale incorporate.

Cu ajutorul acestor obiecte, alti elevi pot pricepe fenomene sofisticate si dificil de predat. Mars Rover e un vehicul care investigheaza incaperile de capul lui si-ti trimite informatiile in laboratorul unde tu le astepti, in timp ce ursuletul Sebastian, dotat cu autonomie, senzori de distanta si camere video in ochi, iti monitorizeaza copiii cit esti plecat.

Apogeul e atins de Parabear, care e in stare sa-ti calculeze gravitatia din curte sarind de pe casa cu si apoi fara parasuta.