"Daca euro va esua, Europa va esua", a rezumat cancelarul german Angela Merkel.

Din 2008, criza a fost in realitate neintrerupta.

Mai intai, a fost criza bancara si financiara, importata din Statele Unite dupa falimentul bancii Lehman Brothers, urmata apoi de cea mai grava recesiune dupa 1945. Apoi, criza s-a transformat intr-una bugetara si sociala, sub efectul agravarii deficitelor bugetare si a datoriilor, care impun trecerea la politici riguroase.

Austeritatea este pronuntata in special in Grecia, care a trecut pe langa faliment, si in Irlanda, cu o reducerea a prestatiilor sociale, a salariilor functionarilor publici si majorarea impozitelor.

Ce se intampla cu adevarat in Grecia si la ce ne putem astepta

Ce se intampla cu adevarat in Grecia si la ce ne putem astepta

Masurile de austeritate reprezinta pretul ajutorului din partea Uniunii Europene si al FMI, de 110 miliarde de euro in cazul Greciei si 85 de miliarde de euro pentru Irlanda.

In asteptare ar putea fi Portugalia si Spania, aflate si ele in atentia pietelor.

Pentru Europa, turmentata de sentimentul declinului fata de puterile emergente, trezirea la realitate este dura. Nu mai este vorba despre Mexic, Argentina sau India care sunt salvate de FMI ci chiar despre ea insasi.

Cum s-a ajuns in aceasta situatie? Unul dintre motive este sustinerea bancilor din bani publici, care apasa bugetele statelor.

Pe langa asta, Europa plateste pretul acumularii de datorii incepand din anii 70 si sfarsitul unei perioade de 30 de ani de crestere economica puternica. Europa a trait apoi pe credit, pentru a-si mentine nivelul de trai.

Citeste si:

"Pietele au sunat sfarsitul recreatiei", a conchis un diplomat european.

Dupa criza sociala, marcata de manifestatii violente la Londra impotriva majorarii taxelor de scolarizare, incendierea unei banci, soldata cu victime in Grecia, sau protestele din Franta impotriva reformei pensiilor, ar putea urma o criza politica.

"Europa se lasa traversata de efluvii de populism si nationalism", a declarat fostul presedinte francez al Comisiei Europene, Jacques Delors.

Deja extrema dreapta a castigat teren in Suedia, dar si in Olanda si Ungaria.

Oficiali germani si-a exprimat in particular ingrijorarea ca populistii profita de criza din zona euro si de opozitia in crestere a populatiei de a suporta datoriile vecinilor.

Pentru prevenirea extinderii crizei financiare, statele UE vor consolidarea politicii bugetare comune. Astfel, din 2011, tarile europene trebuie sa prezinte la Bruxelles bugetele nationale, inainte de adoptarea lor in Parlament. De asemenea, sanctiunile impotriva tarilor care incalca reglementarile in domeniul bugetar vor fi inasprite.

Astfel, in Europa incepe sa capete forma, lent, Uniunea bugetara.

Acum cateva luni, putini riscau sa vorbeasca despre Statele Unite ale Europei. Acum, Uniunea este mai aproape, dar nu din idealism, ci din necesitate, sub presiunea evenimentelor, a explicat Dominik Hierlemann, analist la Fundatia Bertelsmann.