Grecia a redus cheltuielile publice, a inghetat pensiile si a majorat impozitele, in conformitate cu termenii acordului de 110 miliarde de euro convenit in mai 2010 pentru evitarea falimentului, transmite Reuters, potrivit Mediafax.

Reprezentantii institutiilor internationale au cerut, vineri, pe un ton mai ferm decat la inspectiile precedente, ca reformele structurale sa fie aplicate rapid in domenii precum administratia fiscala si sanatate, pentru asigurarea redresarii.

"Programul evolueaza in directia corecta, dar nu va pastra directia in lipsa unei accelerari semnificative a reformelor, care nu au ajuns la nivelul necesar pentru asigurarea redresarii", a declarat seful delegatiei FMI, Poul Thomsen.

In noiembrie, la aprobarea transei anterioare de ajutor, oficialii institutiilor creditoare au avut un ton mai optimist, afirmand ca in pofida ratarii tintelor anuale, din cauza revizuirii datelor statistice, Grecia a facut un efort bugetar urias si a respectat obiectivele aferente trimestrului al treilea.

Dupa ce Grecia a devenit primul stat din zona euro care a primit un ajutor financiar international, a urmat randul Irlandei, existand riscul ca problemele sa se extinda in Portugalia si Spania.
Multi analisti considera ca Grecia nu va putea sa administreze datoriile uriase, la incheierea programului de finantare de trei ani, si va trebui sa le restructureze, la un moment dat.

UE, FMI si autoritatile elene au exclus optiunea restructurarii datoriilor, dar sunt de acord ca trebuie facut ceva pentru evitarea unui varf al platilor in perioada 2014/2015. Sunt analizate diferite optiuni, inclusiv extinderea perioadei de rambursare a imprumutului si sustinerea Greciei pentru rascumpararea datoriilor.

Transa de imprumut de 15 miliarde de euro trebuie sa fie aprobata de ministrii de Finante din zona euro si boardul FMI. Grecia a primit pana in prezent un ajutor de 38 de miliarde de euro.

Citeste si:

Institutiile internationale au stabilit Greciei tinte ambitioase de privatizare, afirmand ca trebuie sa fie obtinute astfel 50 de miliarde de euro, in intervalul 2011-2015, din care 15 miliarde de euro in 2011-2012.

Tinta initiala a guvernului era obtinerea a sapte miliarde de euro in perioada 2011-2013.

"Exista trei surse importante pentru privatizari – companii listate si nelistate, active detinute de guvern la aceste companii si proprietati imobiliare cu destinatie comerciala", a declarat seful delegatiei UE, Servaas Deroose.

Analistii au aratat ca presiunile de vanzare a unor active de stat pentru plata datoriilor sunt in crestere.
"Singurul lucru nou este insistenta pentru un program de privatizare mai agresiv", a declarat Gikas Hardouvelis, profesor de economie la Piraeus University.

Oficialii UE si FMI au cerut bancilor elene sa vanda active de baza, sa restranga costurile si sa urmareasca aliante strategice. Guvernului i-au solicitat sa eficientizeze bancile controlate de stat.
Executivul trebuie totodata sa acorde institutiilor financiare elene garantii de pana la 30 de miliarde de euro.