Va prezint mai jos o analiza a modului in care finantistii de pe Wall Street privesc rolul unei banci centrale. In introducere voi discuta rolul politicii monetare iar ulterior voi face o trecere in revista a factorilor care determina valoarea unei monede nationale si pasii care ar trebui luati intr-o perioada de criza.

Fiecare tara sau regiune cu o moneda unica nu poate avea decat o singura politica monetara. Franta si Germania folosesc Euro si se afla sub influenta aceleiasi politici monetare, coordonate de Banca Centrala Europeana. Romania foloseste Leul si are deci o politica monetara separata. Pentru a-si indeplini menirea, politica monetara a unei tari sau regiuni trebuie sa fie in concordanta cu strategia pe termen lung a tarii sau regiunii respective.

De exemplu, nevoia de stabilitate pe termen lung a fortat Venezuela sa stabileasca o rata de schimb fixa in raport cu dolarul american. China, pentru a-si mentine pe termen lung competitivitatea fata de piata americana, a decis de asemenea sa stabileasca o rata de schimb aproape fixa fata de dolarul american. Aceste tari si multe altele, urmeaza astfel o politica monetara dependenta deoarece ele devin in acest fel captive politicii monetare a bancii centrale la care se raporteaza. O lista completa a tarilor cu rata de schimb fixa poate fi accesata aici.

Tarile cu o politica monetara independenta nu folosesc rate de schimb fixe si au deseori ca tinta finala cresterea economiei. In mod practic, aceasta tinta este atinsa de cele mai multe ori printr-un nivel optim al inflatiei (sau al preturilor) si un nivel optim al somajului.

Modul in care politica monetara este aplicata zi de zi depinde de conceptele economice care prevaleaza in perioada respectiva in acea tara. Conceptele cel mai des folosite in ultimele decenii au fost cele ale britanicului John Maynard Keynes (preponderent in Europa) si ale americanului Milton Friedman (preponderent in Statele Unite si Japonia).

In ceea ce priveste Romania imi este inca neclar care sunt conceptele aflate la baza politicii monetare dar as inclina sa cred ca asistam la o combinatie intre cele doua curente. Keynes a fost avocatul interventionismului guvernamental in timp ce Friedman a fost campionul ideii ca o piata libera se regleaza de la sine daca are timpul si mecanismele necesare ajustarii. Desi politica monetara ar trebui sa concorde cu strategia de dezvoltare a tarii pe termen lung, la romani aceasta strategie se schimba la fiecare patru ani si e de apreciat ca banca nationala are o perspectiva mai indelungata decat un guvern sau altul.

Odata clarificate rolul si tipurile politicilor monetare, voi lua in discutie factorii care influenteaza cursul de schimb in raport cu alte monede. Aceasta discutie se refera numai la cazurile de politici monetare independente, unde cursul de schimb al unei monede nu este fix.

In mod natural, valoarea unei monede depinde de cererea si oferta existente pe piata la acel moment. Pentru o tara ca Romania, cererea si oferta de moneda nationala poate fi observata la nivel macroeconomic prin intrarile si iesirile de valuta convertibila la nivel national si mai exact prin diferenta dintre aceste intrari si iesiri.

Citeste si:

Daca rata (sau cursul) de schimb a leului e stabilita de cererea si oferta de lei in raport cu monedele straine, atunci intelegand ce determina cererea si oferta ne va ajuta sa intelegem directia cursului de schimb.

Cererea de lei este in crestere si leul se apreciaza atunci cand: Oferta de lei este in crestere si leul se depreciaza atunci cand:
Investitorii straini doresc sa achizitioneze bunuri, servicii sau valori (mobiliare sau imobiliare) Investitorii straini repatriaza capitalul in tarile lor de origine
Bancile comerciale se imprumuta in afara tarii pentru a oferi credite in interiorul tarii Bancile comerciale returneaza imprumuturile in valuta contractate in afara tarii
Investitorii straini doresc sa profite de ratele de dobanzi mai mari din Romania si constituie depozite in lei Investitorii care constituisera depozite in lei le lichideaza si convertesc leii in valuta de frica scaderii ratei dobanzilor la lei
Exportatorii trebuie sa faca plati in lei, dar sunt platiti in valuta Importatorii trebuie sa sa faca plati in valuta, dar sunt platiti in lei
Cresterea economica duce la nevoia crescuta de lichiditate in raport cu aceasta Scaderea activitatii economice creaza un excedent de lichiditate pe piata
Banca nationala doreste sa previna deprecierea rapida a leului si cumpara lei de pe piata Banca nationala doreste sa previna aprecierea rapida a leului si tipareste lei pe care ii foloseste ca sa achizitioneze valuta
Romanii care locuiesc in strainatate trimit bani familiilor ramase in Romania Detinatorii de lei nu mai au incredere in moneda nationala si migreaza in masa catre alte monede percepute ca fiind mai sigure
Fondurile de risc pompeaza sume masive de lei pe piata in incercarea de a realiza un profit in urma devalorizarii subite a leului

Situatiile de mai sus nu acopera nicidecum toate posibilitatile existente dar ar trebui sa ofere o idee despre fortele care actioneaza pe o piata monetara.

Astfel, ar trebui sa ne asteptam la o scadere a valorii leului in raport cu alte monede in cazuri precum:

  • Iesirea de la bursa a unui numar mare de investitori straini
  • O perioada de stagnare a creditarii, urmata in mod inevitabil de returnarea sumelor catre creditorii din afara tarii
  • Scaderea abrupta a sumelor trimise de romanii din strainatate (ca urmare a situatiei economice personale a fiecaruia dintre acestia)
  • O perioada de scadere economica care creaza un excedent de lichiditate (cu exceptia cazului in care banca nationala sterilizeaza aceste sume excedentare)
  • Scaderea ratelor dobanzilor la lei
  • Importurile cresc mai repede (sau scad mai incet) decat exporturile

Prevenirea deprecierii monedei nationale este o solutie permanent la dispozitia bancii centrale prin achizitionarea de lei in cantitati suficiente.Insa o astfel de abordare, cum s-a vazut deseori in cazul economiilor sud-americane, este o solutie nu numai neinspirata ci si temporara. Interventia prelungita a BNR-ului pe piata valutara poate crea o situatia asemanatoare unui balon cu pereti foarte sensibili, unde o presiune marita va duce la o explozie garantata.

Rolul bancii nationale nu este nici pe departe sa mentina leul la un anumit nivel. Tinand cont ca nu a facut-o in anii ’90, ma indoiesc ca o va face in 2009 sau mai tarziu. Rolul BNR-ului este cel mult sa previna o depreciere prea rapida a leului, care poate provoca pagube atat populatiei cat si institutiilor publice si private. Totusi, BNR-ul nu poate declara in mod deschis ca nu va proteja leul deoarece o astfel de declaratie ar provoca o panica de vanzare a leului si ar creste in mod inutil presiunea asupra bancii nationale.

La fel ca toate celelalte politici monetare independente care au ca tinta finala cresterea economica, in conditiile actuale de criza, politica monetara a Romaniei ar trebui sa includa urmatoarele masuri:

  • Scaderea de urgenta a ratelor dobanzilor la lei pentru a incuraja relansarea activitatii economice
  • Revizuirea conditiilor de creditare, astfel incat sa permita accesul la credit pentru companiile care sunt sanatoase
  • Declaratia ca pentru 2009 riscul inflatiei este mai mic decat cu riscul deflatiei si actiuni corespunzatoare care sa permita extinderea capacitatilor de creditare si investii pentru infrastructura
  • Monitorizarea indeaproape a incercarilor de presiune asupra monedei nationale si retragerea licentei de functionare a oricarei institutii care este complice la o astfel de incercare
  • Declararea unei marje de devalorizare lunara sau trimestriala a monedei nationale, astfel incat companiile si consumatorii direct afectati sa isi poate planifica bugetele in conformitate cu intentiile bancii nationale. Sunt de parere ca BNR-ul aplica deja o marja de devalorizare de 3-5% lunar.
  • Declaratia ca rolul bancii nationale nu este sa mentina moneda nationala la un anumit nivel al cursului de schimb ci sa mentina ordinea pe piata valutara

Oricat ar fi de dureroasa, deprecierea leului este un proces necesar ajustarii macroeconomice. Aceasta depreciere incurajeaza exporturile si consumul descurajand importurile si economisirea. In plus, o astfel de depreciere este reversibila cu conditia ca economia romaneasca sa creasca mai repede decat economiile celorlate tari la a caror moneda ne raportam.

Tony A. Romani este bancher de investitii la compania americana Freeman & Co si comenteaza in fiecare zi cele mai fierbinti stiri financiare din inima Wall Street-ului.