Boeriu a explicat ca majoritatea clientilor care ajung in Instanta cu Fiscul evita sa mai ceara dobanzi, pentru perioada de timp in care au finantat statul, intrucat vor mai astepta 3-4 ani pentru o solutie favorabila in acest sens.

Specialistul Deloitte a detaliat intregul mecanism prin care statul evita sa plateasca dobanzile catre contribuabili, dupa ce Instantele au dat o solutie fiscala in favoarea unei firme.

Pentru a incepe procesul, un contribuabil trebuie sa faca o solicitare pentru a cere plata dobanzilor. Fiscul nu raspunde la aceasta, desi conform legii trebuie sa raspunda in 45 de zile. In cazul fericit, dupa ce contribuabilul si/sau consultantul fiscal fac presiuni, Fiscul emite un raspuns negativ la aceasta cerere, invocand "diferite argumente nesustinute de prevederile legale".

Daca tot nu raspunde, firma trebuie sa dea in judecata Fiscul pe motiv ca nu a raspuns in termenul legal. Procesul dureaza in jur de un an, ca urmare a supraaglomerarii Instantelor.

Pasul urmator este ca firma sa conteste raspunsul primit din partea Fiscului prin declansarea unei contestatii administrative. Statul din nou nu raspunde si din nou se ajunge in Instanta. Mai dureaza un an, pentru ca in cele din urma sa fie judecata pe fond plangerea de plata a dobanzilor.

Dupa inca un an, un contribuabil are sanse sa obtina o solutie favorabila, ajungand astfel sa stea pana la 4 ani pentru a primi o dobanda de 14,5% pe an din partea statului, lasand la o parte perioada de cel putin 3 ani in care a fost contestat rezultatul inspectiei fiscale.

Dupa cum remarca Vlad Boeriu, in perioada crizei controalele fiscale s-au intensificat, Fiscul avand tendinta sa se concentreze pe acele "zone care aduc bani azi" si nu pe segmentele unde se face evaziune mare.

Citeste si:

"Din evaziune statul isi recupereaza foarte greu prejudiciul, in ani de zile. Trebuie sa inceapa se faca cercetari, Politia Economica sa demareze o ancheta, apoi trebuie sa ai si de unde sa recuperezi prejudiciul, pentru ca firmele care fac evaziune de obicei nu au un patrimoniu", a subliniat Boeriu.

De aceea statul a mers mai mult pe control si evaluare, inspectorii stabilind un impozit suplimentar de plata, pe care un contribuabil trebuie sa il plateasca in 20 de zile de la data acestei decizii.

Ca urmare, ultimele informatii cu privire la TVA necolectat in randul statelor UE, care plaseaza Romania pe prima pozitie, nu ar trebui sa ne surprinda.

Romania a pierdut 10,3 miliarde de euro in 2011 din TVA necolectat, reprezentand diferenta dintre veniturile teoretice si cele inregistrate de stat, potrivit unui document al Comisiei Europene obtinut de Le Monde.

La polul opus, tarile cu cele mai reduse sume necolectate la buget sunt Bulgaria si Luxembourg, ambele cate 600 de milioane de euro, respectiv Estonia si Slovenia, cu cate 300 de milioane de euro.

Vlad Boeriu a subliniat ca pozitia Bulgariei nu este surprinzatoare, tinand cont ca Fiscul de la ei a avut un control mult mai bun asupra firmelor mici, oferind exemplul la indemana. "Restaurantul acesta (locul in care a avut loc interviul - n.r.), la fel ca toate in care am putea merge, nu iti da bonul fiscal decat daca il ceri", a spus directorul din cadrul Deloitte.

El a adaugat ca si legea romaneasca poate fi imbunatatita, pentru ca, in forma actuala, daca ar veni o inspectie fiscala acum in restaurant ar putea sa ia cel mult banii din casa, facuti in aceasta zi, dar ce se intampla cu evaziunea facuta in zilele precedente si castigurile nefiscalizate din celelalte zile?