Poate cele mai semnificative dintre prevederile pe care noua dispozitie le va introduce in cuprinsul Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, sunt acelea cuprinse in dispozitiile art. 101 si art. 103 alin. 1.

Conform art. 101, „Comerciantul este obligat sa acorde spatii distincte de expunere si vanzare produselor romanesti, in conditiile legii.”

Magazinele vor fi, deci, obligate sa aiba rafturi „speciale”, dedicate produselor romanesti, inscriptionate ca atare, astfel incat consumatorii sa poate sa identifice aceste rafturi si sa stie ca pe acestea sunt vandute doar produse romanesti.

Dar totusi, cum poate fi definit produsul romanesc?

Acestei intrebari ii este adusa clarificare in cadrul propunerii de modificare legislativa. Produse romanesti vor fi acele produse obtinute pe teritoriul national, din materii prime de baza provenite in proportie de 100% din fermele din Romania, avand la baza interesul acordat de producatori comerciantilor in sensul asigurarii sigurantei si securitatii alimentare.

De asemenea, potrivit art. 103 alin. 1, „Comerciantul persoana juridica autorizata sa desfasoare activitati de comercializare pentru produse alimentare are obligatia ca, pentru categoriile carne, oua, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate si de panificatie sa achizitioneze aceste produse in proportie de cel putin 51% din volumul de marfa pe raft, corespunzator fiecarei categorii de produse alimentare, provenite din lantul alimentar scurt, asa cum este definit in conformitate cu legislatia in vigoare.”

Se observa ca, desi aceasta lege a fost promovata ca fiind legea care ii va obliga pe marii comercianti la comercializarea unui procent de 51% de produse romanesti, din totalul produselor alimentare de la raft, autorul textului propunerii legislative se fereste sa specifice clar aceasta obligatie.

Astfel, legiuitorul face referire la produsele care provin din lantul alimentar scurt, si nu in mod explicit la produsele alimentare de origine romaneasca.

Produsele provenite din lantul alimentar scurt sunt definite in textul propunerii de modificare a legii, definitia fiind preluata din legislatia europeana in domeniu, drept fiind: produsele provenite dintr-un lant de aprovizionare care implica un numar limitat de operatori economici angajati in activitati de cooperare si de dezvoltare economica locala, precum si relatii geografice si sociale stranse intre producatori, procesatori si consumatori.

In lipsa unei mentiuni exprese legate de produsele romanesti, din interpretarea literara a textului se poate ajunge, spre exemplu, la concluzia ca un produs alimentar provenit din lantul scurt de aprovizionare ar putea fi un produs originar din Bulgaria, care este comercializat in zona orasului Giurgiu.

Momentul de la care aceasta prevedere va deveni obligatorie pentru cei la care se refera va fi la 6 luni de la data publicarii textului de lege (in forma in care va fi promulgat de catre Presedintele Romaniei) in Monitorul Oficial, Partea I.

Citeste si:


Exista, totusi, doua exceptii de la regula.

Prima este in sensul ca o categorie de comercianti este exclusa de la obligatia mentionata, si anume cei care realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active in total de pana la doua milioane de euro, echivalent in lei.

Cea de-a doua dispune ca dispozitiile acestei legi nu se vor aplica in ceea ce priveste comercializarea fructelor exotice importate din alte tari. In concret, comerciantii nu vor fi obligati sa tina cont de procentul de 51% al produselor romanesti, atunci cand vor comercializa produse precum portocale, lamaie, kiwi etc.

Vor fi aduse, de asemenea, noutati si in ceea ce priveste etichetarea produselor alimentare.

Astfel, art. 102, dispune in sensul ca etichetele pentru carnea care se va comercializa pe teritoriul Romaniei vor trebui sa contina in mod obligatoriu tara de origine a animalului, tara unde a fost nascut animalul, tara unde a fost crescut, precum si tarile unde a fost sacrificat si transat acesta.

Mai mult decat atat, comerciantii vor fi obligati sa afiseze vizibil sintagma «carne romaneasca», pentru carnea comercializata direct catre consumatorul final, precum si procentul de carne provenita din Romania.

In randul obligatiilor care vor cadea, de acum, in sarcina comerciantilor, mai cade si aceea de a organiza evenimente de promovare si vanzare a produselor alimentare romanesti, cu respectarea legislatiei sanitare-veterinare in vigoare.

Este de retinut ca, pana la momentul la care legea va intra in vigoare, aceasta va putea suferi modificari. Forma in care aceasta va intra in vigoare si se va aplica va fi aceea in care va fi publicata in Monitorul Oficial.

Exista totusi posibilitatea de a se solicita Curtii Constitutionale a Romaniei sa exercite controlul de constitutionalitate anterior asupra legii sau ca Presedintele Romaniei sa ceara reexaminarea legii de catre Parlament (are posibilitatea de a efectua aceasta solicitare o singura data).

Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, Presedintele este obligat sa procedeze la promulgarea legii in cel mult 10 zile de la primirea formei adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.