De departe, cel mai apreciat si reprezentantiv monument al orasului, biserica ridicata de Neagoe Basarab in secolul XIV si cunoscuta drept Manastirea Curtea De Arges, reprezinta o adevarata nestemata arhitectonica, unica in sud-estul Europei. Manastirea, legata pentru eternitate de legenda mesterului Manole, este, de asemenea, necropola a primilor regi ai Romaniei (Carol I si Regina Elisabeta, Ferdinand I si Regina Maria), iar biserica episcopala din spatele acesteia adopesteste moastele Sfintei Filofteia, aduse din Bulgaria pentru a nu cadea prada invaziei otomane.

Faima zidirii ei a atras numerosi calatori romani si straini, care fascinati de frumusetea constructiei au spus: « si pentru a cuprinde totul intr-un singur cuvant, aceasta biserica este un giuvaer » (Paul de Alep). Aici ne-am oprit si noi in calatoria noastra prin Arges, unde ghidul manastirii ne-a povestit despre staruinta acestei constructii de rezista a provocarilor inca din negura timpurilor.

Inaugurata in data de 15 august 1517, pe locul vechii mitropolii a Ungro-Vlahiei (intemeiata aici de Nicolae Alexandru, in 1359), cu alai fastuos si oaspeti importanti, nu doar din tara ci si din strainatate si, cel mai important, in prezenta chiar a Patriarhului de la Constantinopol, manastirea din Arges a reprezentat, de asemenea, o modalitate prin care fondatorul acesteia, Nicolae Basarab, isi afirma pozitia in societatea medievala de la acea vreme, asa cum ne-a povestit ghidul manastirii.

Dar, timpul si actiunea umana nu au iertat nici acest monument. In iarna dintre 1610 si 1611, armata lui Gabriel Bathory, pincipele Transilvaniei, care l-a detronat pe Radu Serban, a jefuit monumentul sacerdotal de tot ceea ce putea fi furat, inclusiv bijuteriile de pe mormintele fondatorilor. Manastirea a fost reconsolidata in vremea lui Matei Basarab, dar a avut de suferit din nou in perioada razboiului ruso-turc (1769-1774). In timpul ocupatiei austriece a fost iar jefuita. Doua incendii, in aprilie si decembrie 1867, au ruinat o parte a constructiei si turnul clopotnitei. A fost insa restaurata din nou intre 1875 si 1885. Tot aici sunt ingropati, de asemenea, Neagoe Basarab si Radu de la Afumati.


Peste strada de Manastirea Curtea de Arges este situata Fanatana Mestrului Manole, locul unde, spune legenda, ar fi cazut trupul Mesterului Manole, ziditorul manastirii si de unde a tasnit un izvor cu apa cristalina, lacrimi ale pamantului pentru trista soarta a acestuia. De remarcat, ca cele doua turle ale manastirii dau impresia prin rasucire ca se insurubeaza in inaltul cerului.

"Romania de la Arges" (N. Iorga)

Am inceput naratiunea cu prezentarea Manastirii, insa la nici 500 de metri de aceasta gasim poate unul dintre cele mai vechi leagane al civilizatiei romanesti, pe o platforma inconjurata de ziduri joase, cunoscut drept Complexul Muzeal Biserica Domneasca. Cladirile ce formau ansamblul curtii domnesti sunt astazi ruinate pana in temelie. Biserica, singurul edificiu pastrat intreg, este situat in afara curtii propriu-zise, de care o despartea un zid ale carui fundatii se mai vad si astazi.

Biserica Domneasca - vechea curte domneasca a Basarabilor "descalicatori de tara, datatori de legi si datini" - si prima Mitropolie a Tarii Romanesti - a fost ctitorita in stil "cruce greaca inscrisa", la fel ca si Manastirea, intre secolele XIV - XV, si reprezinta cel mai vechi ansamblu de arta feudala, fiind conceputa ca edificiu de cult si gropnita domneasca. Este un adevarat tezaur al arhitecturii si picturii romanesti, din timpul lui Vladislav I Vlaicu, concentrand in tehnica, structura si iconografie coordonatele stilistice ale nivelului de civilizatie materiala si spirituala de la Curtea Basarabilor.


Biserica, denumita si Sfantul Nicolae, este unicata in Romania din punct de vedere al picturilor. Intr-o imagine Maica Domnului este reprezentat insarcinata iar in alta pictura Sfantul Petru este rastignit invers, asa cum se gaseste doar la catolici. De asemenea, sunt reprezentate si o serie de simboluri masonice precum ochiul atotputernic, mistria, echerul si compasul. Dar, poate cel mai aparte element care ofera o aura de mister acestei biserici este un mormant descoperit neprofanat in 1920, o data cu renovarea acesteia. Mormantul contine resturile umane ale unui personaj domnesc, datat in a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Au fost avansate mai multe ipoteze asupra identitatii acestuia, cele mai vehiculate nume fiind cele ale lui Basarab I, Vladislav Vlaicu sau Radu I.

Pentru a evidentia rolul celor care s-au tras de la Arged pentru istoria noastra si importanta Curtii de Arges ca vatra de formare a statului de la sud de Carpati, intr-una dintre marile sale lucrari, istoricul national Nicolae Iorga foloseste sintagma "Romania de la Arges".

« Cuib de vulturi al vitejilor de demult »

Am lasat in urma Curtea de Arges si ne-am indreptat cu pasi repezi catre Transfagarasan, cea mai inalta sosea din Romania. Construit intre anii 1970 - 1974, Transfagarasanul este situat la 2055 m altitudine si strapunge creasta Muntilor Fagaras printr-un tunel lung de 850 m. Soseaua incepe in comuna Bascov, judetul Arges de langa orasul Pitesti, in directia orasului Curtea de Arges si se termina la intersectia cu drumul DN1 intre Sibiu si Brasov, avand o lungime de 151 de kilometri.

De obicei, Transfagarasanul este inchis in perioada 1 noiembrie 2012 - 30 iunie pe sectorul de drum cuprins intre kilometrul 104 (Piscu Negru – jud. Arges) si kilometrul 130,8 (Balea Cascada – jud. Sibiu), din cauza avalanselor, insa sansa ne-a suras, deoarece soseaua fusese deschisa mai devreme cu o luna de zile. In drum catre Barajul Vidraru, zarim in inaltul muntilor si ruinele Cetatii Poienari, situata la 25 km de Curtea de Arges.


Fortificata de Vlad Tepes in secolul al XV-lea, vechea cdetate se afla in varful Muntelui Cetatuia, la o altitudine de 850 metri, protejata de pante abrubte. Pentru a ajunge la cetate « cuib de vulturi al vitejilor de demult » a trebuit sa urcam nu mai putin de 1.480 de trepte abrupte din beton care serpuiesc printr-o padure deasa de fag. Paznicul cetatii ne-a povestit ca cei care se incumeta sa urce acele trepte sunt mai mult turisti straini, lucru pe care l-am remarcat si pe Transfagarasan, unde am trecut de langa foarte multe masini cu numere din Polonia, Bulgaria sau chiar si Germania.

Numita dupa vechiul sat Poenari, conform Letopisetului cantacuzinesc, aceasta cetate ar fi fost ridicata la ordinul lui Vlad Dracul de catre boieri, reprezentand o forma de pedeapsa data acestora de catre Domnitorul roman. Fortareata era foarte rezistenta la acea vreme, cu pereti grosi de 2-3 metri si cu cinci turnuri de aparare. Incepand insa din a doua parte a secolului al XVI-lea, cetatea nu a mai fost mentionata oficial. Abandonata fiind, a devenit ruine, iar acum urmeaza sa fie restaurata.

Citeste si:

In apropiere, la numai 5 kilometri de cetate si 30 de Curtea de Arges se afla Barajul Vidraru, o constructie gigantica, primul din tara de acest gen, al saselea in Europa si al noualea in lume ca inaltime (165 m), la momentul inaugurarii, care formeaza Lacul Vidraru cu o suprafata de aproape 900 hectare si un volum de apa de 465 milioane metri cubi.

Pe linia Barajului Vidraru poate fi observat si Monumentul Electricitatii, un Prometeu gigantic, opera sculptorului Constantin Popovici, in varful unui turn prismatic, placat cu mozaic verde si inconjurat de o scara ce urca pana la platforma belvedere. De aici se deschide o minunata perspectiva asupra Lacului Vidraru, pana pe creasta Fagarasului.

Am innoptat in cele din urma, epuizati nu de drum, ci de admiratia fata de frumusetea locului, la complexul turistic Valea cu Pesti - 4 stele, amplasat intr-un cadru natural de exceptie, la o altitudine de 875 de metri pe malul Lacului Vidraru, la numai 7 kilometri de Barajul Vidraru, la 12 kilometri de Ceteatea Poenari (obiectiv turistic inclus in circuitele Dracula) si la mai putin de 38 de kilometri de Curtea de Arges pe celebrul drum Transfagarasan. Complexul exista de pe vremea lui Ceausescu, cand se numea cabana Valea cu Pesti si era unul dintre locurile preferate al lui Nicu Ceausescu.


De aici se pot organiza excursii la cele mai importante obiective turistice din zona Curtea de Arges - Lacul Vidraru - Transfagarasan - Balea Lac, precum si pentru vizitarea manastirilor din zona: Manastirea Curtea de Arges (a Mesterului Manole), Biserica Domneasca, Animoasa, Slanic, Namaiesti, Corbii de Piatra, Robaia, Valeni, Corbeni s.a.m.d..

Hotelul dispune de 60 de camere (duble, garsoniere si apartamente) amenajate in stil clasic, dar cu dotari moderne, iar la restaurantul acestuia, cu o capacitate de 160 de locuri, se pot servi preparate culinare din bucataria argeseana. De asemenea, exista si o parcare proprie cu 40 locuri in incinta complexului turistic si inca 20 de locuri in imediata apropriere, la o distanta de circa 50 metri, in vecinatatea drumului national. Valea cu Pesti mai este dotat, printre altele, cu spatii destinate serviciilor de agrement, seminarii si o sala de conferinte cu capacitate de 80 de locuri.

In anii '90, firma de turism ce avea in proprietate complexul turistic a fost cumparata de Dumitru Grecu, unul dintre cei mai importanti antreprenori si investitori din turismul argesean, care impreuna cu SIF Muntenia si cu banii europeni l-au renovat si marit la capacitatea actuala, de la capacitatea initiala de 15 camere. SIF Muntenia detine 24,8% din unitatea hoteliera, care, conform omului de afaceri argesean, se adreseaza in special evenimentelor corporate, precum cel de teambuilding.

Restaurantul hotelului ofera turistilor o priveliste minunata asupra Muntilor Fagaras si a Lacului Vidraru, pe un arc de cerc de 270 grade, unde pot fi efectuate si plimbari cu un vapor adus tocmai de pe lacul Herastrau din Capitala. Hotelul este renovat si reconstruit propriu-zis de numai doi ani, conform omului de afaceri. Investitia totala a insumat trei milioane de euro, din care 2,1 milioane de euro au reprezentat fonduri europene, care s-au materializat prin dezvoltarea unitatii hoteliere pe scheletul vechii cabane vanatoresti mentionate.

Fotografiile au fost realizate de Mircea Dragos Photography.

Sursa foto: Mircea Dragos