Cererile de inregistrare de marci s-au triplat in ultimii zece ani, in timp ce solicitarile de brevet de inventie au scazut la jumatate, ca urmare a regresului activitatii de cercetare. Potrivit reprezentantilor Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, legea privind protectia marcilor va fi modificata, pentru a corespunde sistemului marcii in comunitatea europeana.

„Aceasta este o oglinda fidela a industriei autohtone, tine de evolutia economiei, strans legata de cea a cercetarii“, a declarat Gabor Varga, directorul general al OSIM. El a explicat ca institutele de cercetare din partea carora trebuie sa vina cererile de brevetare si-au redus activitatea, in timp ce spiritul comerciant, reflectat de „explozia“ marcilor romanesti care ies pe piata este in plin avant.

In momentul de fata, firmele din industria autohtona nu acorda importanta activitatii de cercetare, in contextul in care, intr-o economie in ascensiune, concurenta pe inventica in zona privata este acerba. Un alt paradox este ca, in Romania, majoritatea cererilor pentru brevete de inventii apartin persoanelor fizice care nu au resurse financiare sau tehnice, pentru a le aplica. Din cele 1.100 de cereri de brevetare, doar 25% vin din partea firmelor si institutiilor de cercetare. Gabor a glumit pe seama numarului record de inventii romanesti din vremea comunismului, aratand ca exista o norma de 2 - 3 „nascociri stiintifice“ anual pe cap de cercetator si ca fiecare se descurca cum putea, in principiu copiind, cu mici modificari, inventii mai vechi. In acest mod simplu, „productia stiintifica“ ajungea, in anii de glorie, la 6 - 7000 de certificate. Directorul OSIM a estimat ca, la ora actuala, potentialul real al economiei romanesti este de 1.500-1.600 cereri de brevetare.

Citeste si:

Numarul cererilor de protejare a marcilor noi a crescut exponential in ultimii 15 ani, acesta ajungand la aproape 23.000 in 2005. Pentru protectia unei marci vreme de 10 ani, valoarea minima a taxelor la OSIM este de 100 de euro. Costul creste proportional cu lista de produse sau servicii corespunzatoare si poate ajunge pana la 2.000 de euro. Aceasta in timp ce o firma care vrea sa-si promoveze marca pe piata comunitara plateste minim 1.000 de euro. „Aderarea Romaniei la UE este un moment in care marca trebuie sa-si depaseasca functia economica la nivel national si sa capete putere pe piata comunitara“, a afirmat Stefan Cocos, sef serviciu marci la OSIM, adaugand ca legislatia romaneasca in domeniu va fi schimbata, pentru a corespunde celei a UE. Dezavantajele sistemului national actual in privinta protectiei marcilor ar fi posibilitatea inregistrarii asa-ziselor „marci de blocaj“, sau a indisponibilizarii unor marci de catre firme care nu mai exista in Registrul Comertului sunt trecute in evidentele OSIM cu marci in vigoare. In legislatia comunitara, daca titularul marcii nu o foloseste vreme de 5 ani de la data intregistrarii, decade din dreptul de proprietate asupra acesteia. La OSIM nu se pot inregistra acum marci olfactive holograme sau alte semne distinctive neconventionale folosite in UE.

Stramosul stiloului

Primul brevet de inventie obtinut in lume de un roman a fost inregistrat in 1827 in Franta. Petrache Poenaru a conceput un stramos al stiloului de astazi, inventand un capilar special care elimina un neajuns al penitelor arhaice de atunci: faptul ca nu se putea scrie cu ele fara sa curga cerneala. Aceasta s-a intamplat cu opt decenii inainte de intrarea in vigoare a primei legi autohtone „asupra brevetelor de inventiune“, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, in 1906.