JTI investeste 0,8-1% din profitul operational in proiecte de media, sociale sau culturale
Cand Gilda Lazar, pe atunci jurnalist, acum "corporate affairs" al companiei JTI, a plecat cu o bursa de jurnalism in SUA, in 1995, peisajul media romanesc arata cu totul altfel decat acum. Atunci, presa era doar dupa cativa ani de libertate si ca jurnalist bursa oferita de National Forum Fundation - Freedom House - a fost o sansa profesionala. De altfel, si presa, si societatea romaneasca au evoluat, dar schimbarea de atunci incoace a avut ca efect si abandonarea finantarii USAID pentru aceste burse. Mai mult sau mai putin, ziaristii romani au ajuns intr-un nou stadiu. "Dar tocmai pentru ca stiam programul mi s-a parut o mare pierdere renuntarea de a mai fi finantat", spune Gilda Lazar. "Atunci am incercat sa-mi conving colegii ca merita sa sustinem noi acest program".
Desi nu a fost greu sa-si convinga colegii, efortul financiar pentru bunul mers al programului pe care Freedom House il oraganizeaza in continuare este semnificativ: 36.000 de dolari merg anual pentru ca trei jurnalisti romani sa inteleaga modul cum functioneaza presa in societatea americana, traind la fata locului, lucrand in redactii ca si un ziarist american obisnuit. Si experientele au contat: "Am invatat, cat de simplu este sa ai acces la informatii la nivelul unei institutii publice - de exemplu, cei care scriu despre politie au in redactie un dispozitiv prin care aud comunicatiile politiei...", isi aminteste Claudia Covaci, care a primit bursa in 2002.
Dar, dincolo de experienta personala a celei care a sustinut contuinare finantarii proiectului, de ce se implica intr-un asemenea proiect o companie ca JTI, care reprezinta o industrie delicata, industria tutunului, daca nu chiar controversata? "Nu le cerem jurnalistilor sa scrie despre noi. Noi pur si simplu sponsorizam acest proiect prin intermediul unei fundatii prestigioase, ca Freedom House, cum facem si cu alte programe." Beneficiul nu este direct si nici macar usor de masurat. Tine de ceea ce deja s-a concretizat intr-un concept de care companiile multinationale nu mai pot face abstractie: responsabilitate sociala corporatista. Intr-o definitie simpla: "Vrem sa dam ceva inapoi mediului social in cadrul caruia ne desfasuram activitatea", spune Gilda Lazar.
Proeicte sociale si culturale
Pentru JTI, chiar daca presa poate reprezenta un mod important de protejare a intereselor proprii intr-o industrie de multe ori contestata, media nu constituie o obsesie. Sunt sase sau sapte programe pe care JTI le finanteaza deja in mod traditional si majoritatea sunt proiecte sociale propriu-zise sau proiecte culturale. Primul dintre ele, la care JTI tine foarte mult, este legat de ajutorarea cu masa calda si medicamente a unui grup 40-45 de batrani din sectorul 2, sectorul in care compania isi desfasoara activitatea. Proiectul a inceput initial pentru trei luni, in 1998, dar continua si acum. Un alt program delicat este cel de sprijinire a Centrului de blonavi cronici neuropsihiatrici, oameni cu nevoi speciale si aproape dependeti de finantarea acordata centrului. Sunt apoi o serie de proiecte punctuale, unele evenimente care s-au consacrat sub egida JTI, cum ar fi spectacolul de balet contemporan care a avut loc an de an la Bucuresti si care anul acesta, pe 3 decembrie va aduce Baletul Regal Suedez cu un spectacol in premiera. Sau zilele culturale japoneze, alta manifestare intrata deja in traditie. (JTI este o companie japoneza). 10.000 de dolari anual sunt dedicati Zilei Mediului, iar mai nou s-a infiintat centre culturale japoneze in diferite universitati. "Bugetul pentru toate aceste activitati il stabilim la inceputul anului", spune Gilda Lazar. "In general, se accepta ca activitatilor de responsabilitate sociala corporatista sa i se acorde 0,8-1% din profitul operational. Noi am avut insa numai anul trecut profit dar suntem implicati in aceste proiecte de cel putin patru-cinci ani. Asta nu inseamna ca nu trebuia sa contribuim".
Jurnalism si sprijin pentru sectorul nonguvernamental
Bursele pentru jurnalism sunt printre putinele mecansime de sustinere active la ora aceasta. Sponsorizarea acestora de catre o firma din industria tutunului a ridicat semne de intrebare atat in Romania ca si in SUA, dar anul acesta ca o recunoastere a sponsorizarii detasate si a seriozitatii demersului, proiectului a trecut si sub tutela Global Compact Romania, un program al centrului de informare al Natiunilor Unite. Programul consta in stagii de pregatire profesionala avansata, cu o durata de 8 saptamani, in cadrul unor prestigioase institutii de presa americane printre care o saptamana de familiarizare cu "sistemul" politic administrativ din SUA prin intalniri cu reprezentanti ai organizatiilor guvernamentale, neguvernamentale si media, precum Curtea Suprema, NED (National Endowment for Democracy), Casa Alba, ONU, AID, Washington Post. Gestioanrea intregului proiect revine fundatiei Feedom House, un ONG independet, si nu unei fundatii infiintare de JTI.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
