Sustinatori ai miscarii Slow food, directorul Muzeului Taranului Roman, Vintila Mihailescu, freelancer-ul in publicitate Florin Dumitrescu si arhitectul Teodor Frolu au vorbit marti seara, in mansarda librariei Carturesti, la un pahar de tuica traditionala, despre produsele traditionale si locale romanesti, dar si despre miscarea care se opune industrializarii pietei alimentare.

In opinia lui Mihailescu, exista o crestere exponentiala a cererii de produse traditionale, iar oferta incepe sa creasca pe masura, insa intr-un mod haotic. "Traditia a devenit valoare adaugata- in momentul in care spui cu convingere despre un produs ca este traditional, automat omul e dispus sa plateasca dublu. In ultima vreme, in Romania, a inceput sa se simta o reactie la mancarea standardizata, pe care eu o numesc <obiect comestibil neidentificat> sau mcdonald-izare", a explicat Mihailescu, potrivit NewsIn.

Directorul Muzeului Taranului Roman a subliniat ca, in Romania, eticheta de traditional este "foarte generica", adapostind produsele traditionale, locale, bio si ecologice. Oamenii definesc produsele traditionale in diferite moduri - "ca la mama acasa", "cum facea bunica", "ca in copilarie" sau "facut in casa". "Avem acum si o inventivitate in crearea traditiilor - a aparut branza traditionala de capra, desi la noi nu s-a facut nciodata decat branza de oaie si de vaca... Acum oamenii cumpara branza de capra, intrebandu-se cum de nu au stiut pana acum de aceasta traditie <romaneasca>", a adaugat Mihailescu.

Un alt exemplu in sustinerea afirmatiei directorului MTR a fost adus de Florin Dumitrescu - traditionalul salam de Sibiu a fost la inceput produs la Sinaia, iar mai nou este produs la Salonta. "Chiar si in cazul lanturilor de fast food exista acum o reactie de preocupare pentru a manca sanatos. Fast food-ul este o idee traditionala, veche de cand lumea, pe care o demonstreaza chiar reclamele. Prima atestare scrisa a unei reclame este din Pompei, pentru un negustor de sandvisuri. Sa ne aducem aminte la noi de Circurile Foamei, care au fost proiectate pentru a fi niste fabrici de mancare, unde lumea urma sa vina sa manance ca intr-un fel de fast-food comunist. Sunt lucruri pe care le impune suprapopularea, nevoia de a hrani cat mai multi oameni rapid", a explicat freelancer-ul in publicitate Florin Dumitrescu.

Teodor Frolu, ahitect, dar si presedinte al Grupului de Initiativa "Radu Anton Roman", care organizeaza Targul Taranului in Capitala, considera miscarea slow food interesanta, deoarece nu vine doar ca o reactie la fast food, ci si ca o nevoie pe care o simtim in viata din ce in ce mai agitata. "Interesant e ca a venit intr-un moment foarte potrivit pentru Romania - aceasta suprapunere a miscarii Slow food cu momentul redescoperirii produselor traditionale a fost o intamplare benefica", spune Frolu.

Arhitectul a mai punctat ca Slow food isi propune sa readuca valorile unui alt mod de viata, sa invete cumparatorul sa faca diferenta intre un produs de calitate si unul contrafacut. "E o mare confuzie, in prezent, intre produsele traditionale, cele locale, eco si bio. Producatorii profita de necunoasterea cumparatorului. Exista foarte multe produse industriale, care sunt bio, insa nu si traditionale. Produsul traditional prin definitie nu are cum sa fie indstrial, pentru ca nu il poti face in cantitate mare", este de parere Frolu.

Miscarea Slow food, lansata in urma cu aproximativ 20 de ani de Carlo Petrini, un italian suparat de uniformitatea si monotonia ofertei de la fast-food, are milioane de adepti in lume. Petrini a inteles ca industrializarea tot mai accentuata a pietei alimentare si influenta globalizanta a acestui proces conduc catre standardizarea gusturilor si anihilarea diversitatii a mii de feluri de mancare.

Miscarea este sustinuta in Romania de organizatorii Targului Taranului, care definesc evenimentul ca pe "un alt fel de piata", conectat la Slow food prin dorinta de a reinventa placerea de a trai la oras, valorificand cultura rurala, de multe ori uitata sau ignorata, si atragand atentia oamenilor care traiesc in metropole asupra locului de unde vine mancarea si a modului in care aceasta este preparata.

Targul Taranului, o piata de mici producatori unde consumatorii pot cumpara produsele traditionale si locale romanesti, preparate dupa vechi retete, va fi deschis intre 11 si 13 decembrie, la Muzeul Taranului Roman.