Conducerea canalelor romanesti de informare in masa dovedeste, in general, o oarecare familiarizare cu conceptul de valori etice si profesionale, insa doar o mica parte din acesti manageri au puterea sau dorinta sa le puna in aplicare. Asa suna un ultim studiu de profil realizat la nivel regional si prezentat recent, la Sofia, de Reteaua Sud-Est Europeana pentru Profesionalizarea Media (SEENPM).
Studiul Media: Afacerile eticii si etica afacerilor, realizat sub bagheta Centrului pentru Jurnalism Independent de la Bucuresti (CJI, parte a SEENPM), sustine ca, desi da impresia unei mari diversitati, piata media din Romania este formata in mare parte din canale de informare care abia supravietuiesc si care nu respecta standardele profesionale elementare.

La aceasta se adauga o lunga perioada in care autoritatile au intervenit si au distorsionat piata, in timp ce multe canale de informare in masa au devenit mijloace de presiune politica sau comerciala, fapt care a determinat institutii de presa oneste sa se adapteze si sa recurga la compromis, renuntand uneori la practicile deontologice.

Documentul mentionat a luat in considerare zece intreprinderi media din Romania, dintre care numai doua prezinta modele de afaceri coerente. Majoritatea nu au documente care sa le defineasca obiectivele sau procedurile interne de aplicare a standardelor profesionale si dovedesc o lipsa acuta de transparenta din punctul de vedere al actionariatului.

Dezinteres pentru etica profesionala

Acelasi studiu arata ca in Romania asociatiile profesionale sau patronale din domeniul presei au un numar foarte redus de membri. Avand in vedere ca astfel de institutii sunt, in tarile cu mijloace de informare puternice, principalele foruri de dezbateri pe teme deontologice, acest fenomen ar dovedi lipsa de interes a membrilor breslei fata de intarirea standardelor profesionale, iar in cazul patronatelor - dorinta prevalenta de a face fata concurentei, chit ca prin aceasta se sacrifica potentialul unei lupte cot la cot pentru interesele comune.

Potrivit CJI, majoritatea jurnalistilor romani nu au nici un mijloc de a-si proteja independenta editoriala si a-si garanta drepturile fundamentale de munca. In plus, exista foarte putine cazuri in care jurnalistii au vreun cuvant de spus in privinta politicii editoriale, ceea ce diminueaza, automat, interesul pentru standardele etice.

Aceasta situatie permite, adesea, publicitarilor sa influenteze continutul editorial, in conditiile in care foarte putine institutii de presa isi protejeaza independenta editoriala in contractele de publicitate, unul dintre motive fiind dimensiunea inca redusa a pietei de profil.

Piata e de vina

Printre cauzele actualei situatii, arata studiul, este faptul ca presa romaneasca activeaza intr-un mediu unde legile pietei libere, indeosebi cele ale concurentei, sunt inca in formare. In aceste conditii, principala prioritate nu este cresterea transparentei, ci goana dupa audiente si profit, ceea ce vulnerabilizeaza presa.

Una dintre consecinte este fenomenul tabloidizarii, vizibil atat in randul televiziunilor, cat si al ziarelor de mare tiraj. Aceasta se intampla indiferent de provenienta conducerii institutiilor de presa - romaneasca sau straina -, dat fiind ca multi dintre proprietarii de presa straini din Romania s-au adaptat rapid la practicile de pe piata locala.
Studiul CJI propune, in cazul Romaniei, o serie de solutii pentru ameliorarea problemelor de pe piata media, prima dintre acestea spunand ca Parlamentul ar trebui sa adopte o legislatie care sa oblige presa la o mai mare transparenta si sa o incadreze in practici concurentiale normale. Institutiile de media sunt chemate sa comunice cu societatea civila si sa adopte, astfel, la scara larga coduri deontologice, sa incurajeze profesionalizarea angajatilor si sa delimiteze clar activitatile jurnalistice de cele comerciale, specifice intreprinderii de presa.

La altii e si mai rau

In pofida deficientelor existente, mass-media romaneasca se prezinta chiar bine in comparatie cu alte state din regiune, conform documentului citat. Imaginati-va un diabetic care cumpara un produs fara zahar, doar pentru a descoperi, mai tarziu, ca a mancat un produs contrafacut, cu adaos de zahar. Asemenea situatii se intalnesc aproape zilnic pe pietele media din tarile in tranzitie. Consumatorii cumpara zi de zi ceea ce se vinde drept ziar sau program independent, liber, generalist, care se dovedeste insa cu totul altceva, arata studiul SEENPM. Potrivit acestuia, in tari precum Macedonia, Muntenegru, Moldova sau Serbia, legislatia pe probleme de media este practic inexistenta si nu sunt decat foarte putine si slabe centre de monitorizare a pietei.

Tot in Serbia, nici pana acum nu au fost initiate licitatii pentru acordarea de licente de emisie, iar procesul de privatizare postcomunista a institutiilor de presa a suferit amanari ani la rand.
In cazul unei tari precum Ungaria, studiul noteaza ca lipsa de transparenta poate fi unul dintre motivele declinului prestigiului social al mass-mediei ungare: daca in anii 89-90 inregistra 73-75 de puncte din 100, pe o scara a prestigiului social, la mijlocul anilor 90 inregistra doar 49-54 de puncte, iar prestigiul a ramas aproximativ la acelasi nivel de atunci.

In cinci din cele 11 piete nationale analizate nu exista nici un fel de coduri deontologice, iar dintre cele existente, nici unul nu se refera clar la datoriile patronilor, ci doar la obligatiile jurnalistilor.

In Albania, modul in care sunt finantate afacerile de media abia intra in dezbatere publica, iar in aceasta tara si in Moldova se face simtita o piata neagra a publicitatii cu efecte ingrijoratoare. Intre timp, in Serbia, Muntenegru, Bosnia si Macedonia, presa functioneaza in continuare pe principiile pietei negre, fara contracte legale de angajare. Din punctul de vedere al transparentei patronale, doar Ungaria si Slovenia - singurele tari din regiune care au aderat la UE - se remarca in sens pozitiv. Iar din perspectiva publicitatii, intr-un numar foarte mare de tari nu exista forme de control al banilor care circula pe piata, facand imposibila o evaluare corecta.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Media & Pub »


Setari Cookie-uri