Oamenii se iau la trinta cu furtunul de udat iarba daca nu maninca salam CrisTim, isi iubesc electrocasnicele de la Domo mai mult decit pe propriii copii sau se dau cu capul de pereti, la propriu, pentru ca nu au cumparat de la Flanco. Dupa ce beau Prigat, copiii fac lucruri atit de trasnite, incit le trebuie un gard de protectie de zece metri inaltime. Punctul comun al acestor reclame, influenta exagerata a produsului asupra comportamentului, se numeste consecinta extrema. Ea este una dintre cele mai folosite retete din publicitatea romaneasca si face parte din marea familie a retetelor SIT.

Putul gindirii sistematizate

Cei de la SIT (Systematic Inventive Thinking) au descoperit, dupa un studiu al tuturor lucrarilor premiate intr-o perioada de timp, ca ideile creative pot fi incadrate in anumite categorii. Ulterior, parcurgind drumul in sens invers, au ajuns la un model sistematizat de generare a ideii creative. „Ma sperie cind vad ca nu mai iesim din cliseul «extreme consequence», ca orice speranta sa fii bagat in seama este sortita esecului daca nu ai glumita de la final, ca trebuie sa ne strimbam cind ne facem poze de pasaport si sa ne apuce bitiiala daca vrem sa bem o bere“, povesteste Bogdan Manea, directorul agentiei Brightness. „Un lucru este clar: pentru cei cu un volum ridicat de productii publicitare, SIT-ul este o solutie utila. Totusi, nu pot sa-mi reprim o anumita teama. Nu este vorba neaparat de „plafonarea“ creativitatii si de stergerea diferentelor, ci ma gindesc la acele idei ce vor ramine inerent in afara acestor categorii SIT, la care este imposibil de ajuns mentinindu-te intr-o schema si care, astfel, se vor pierde“, explica Valentin Vasiloiu, analist media in cadrul IQads.

Dau berea mea pentru un cal

Promotiile cu premii in bani-masina-casa-excursie sint un alt drum batatorit de spoturile autohtone. Prezentarea cistigului se face in maniera sfatului prietenesc: nu are rost sa iti repari masina, mai bine bea o Timisoreana sau un Golden Brau. Chiar si ultimele campanii Sprite s-au folosit de trucul promotiilor, transformind, prin parodie, bucuria cistigatorului in compatimirea pierzatorului. Paul Cioran, copywriter la Propaganda, nu crede in spoturile care urmeaza orbeste comunicarea liderului. „In teorie, toti vor spune ca nu e bine sa fii «me too», dar in practica foarte putini au curajul sa se rupa de trena liderului. In principiu, am o parere rea despre tendinte. Prefer sa vad lucruri noi, directii noi, neexplorate. Dar cum aceasta e foarte dificil si se intimpla rar, ma multumesc cu super-realizari intr-o directie tatonata deja“, adauga Cioran.

Citeste si:

Gogu & Co

Xnet, Unirea si Hanul Ars au aratat ca atmosfera locala a semiurbanului romanesc vinde bine, iar de-atunci, Gogu si prietenii lui sint intilniti peste tot in publicitatea autohtona. „Cu putine exceptii, care se potriveau marcilor respective, penumbra si izul de manele au ajuns sa fie medii cool si exotice pentru creativii de astazi, folosite si cind e cazul, si cind nu e absolut deloc nevoie de ele“, comenteaza Serban Alexandrescu, director de creatie Headvertising, sabloanele irezistibile ale breslei.

Casablanca de Romania

La capitolul „ce lipseste in publicitatea romaneasca“, Vasiloiu pune in capul listei emotia. „Sint minoritare, deocamdata, spoturile care trezesc emotii intense in privitori. Nici macar spoturile sociale n-o fac, desi ai zice ca asta-i rolul lor primordial. Nu exista in Romania un echivalent al campaniei Adidas - «Impossible is nothing», clipuri la care ai senzatii similare celor trezite de scena despartirii din «Casablanca». Unele spoturi de la Connex si Orange s-au apropiat de aceasta idee, iar campania «Impreuna», abia lansata, cred ca va mai echilibra balanta“, adauga Vasiloiu.