Stau langa cel mai mare aeroport din tara, pe la poarta le trece cel mai important drum national si banii vin la ei fara sa-i caute. Sunt locuitorii din Otopeni, fericiti sa aiba in curte cate un stalp cu reclame in varf.

Localitatea cunoscuta mai mult datorita aeroportului Henri Coanda a atras cu precadere, in ultimii ani, atentia multor companii care au decis sa-si deschida aici reprezentante, fabrici, magazine depozite si show-room-uri. Bineinteles ca boom-ul economic din Otopeni a determinat, in timp, si cresterea veniturilor obtinute de localnici. Beneficiind din plin de faptul ca este strabatut de unul dintre cele mai importante drumuri nationale din Romania (DN1), orasul a devenit o locatie extrem de cautata pentru advertising. Firmele se inghesuie sa-si gaseasca o pozitie strategica pentru ca oferta lor sa fie cat mai vizibila. Peste 90% din panourile publicitare ce sunt amplasate de la un capat la altul al orasului se afla pe spatiu privat, ceea ce aduce beneficii deloc de neglijat celor care au casa la sosea.

Amplasarea unui panou in curte ii poate aduce proprietarului intre 100 si 200 de euro pe luna, poate chiar mai mult, in functie de suprafata pe care o ocupa respectiva reclama. “Acum vreo doi ani, au venit la noi in curte niste domni de la o firma. Vroiau sa puna un stalp mare cu un panou. La inceput nu prea am fost de acord, dar la insistentele lor am acceptat. Acum primim peste 200 de euro in fiecare luna”, spune unul dintre cei care are pe proprietatea sa un astfel de panou. si bugetul local are de castigat. Primarul Silviu Constantin Gheorghe vorbeste de o suma provenita din taxa de publicitate de circa trei miliarde de lei.

Totusi, cea mai importanta sursa de facut bani o reprezinta vanzarea de terenuri. Preturile au crescut semnificativ. De la cinci-zece dolari metrul patrat in 2000 la 80-100 de euro in prezent. De asemenea, salariile primite de la aeroport si de la multinationalele care au sediul in oras consolideaza pozitia celor din Otopeni in topul veniturilor obtinute, comparativ cu locuitorii altor localitati de langa Bucuresti. Modernizarea si extinderea infrastructurii edilitare (retele de alimentare cu apa si gaze, drumuri, canalizare, iluminat public) si apropierea fata de Bucuresti au fost factorii determinanti care au contribuit la dezvoltarea orasului.

“Practic, modernizarea retelelor edilitare si a infrastructurii au atras dupa ele o serie de investitii private, care prin contributia lor la buget ne-au permis sa continuam proiectele pe care le avem.”
Sliviu Constantin Gheorghe, primarul din Otopeni

In ultimii ani, s-au modernizat si extins peste 20 de kilometri de drumuri, 18 kilometri de retele de apa si canal, 40 de kilometri de retele de gaze, zece kilometri de retele electrice. De asemenea, au fost reabilitate sapte centrale termice si zeci de kilometri de retele de transport al agentului termic. “Practic, modernizarea retelelor edilitare si a infrastructurii orasului si serviciile publice au atras dupa ele o serie de investitii private, care prin contributia lor la buget ne-au permis sa continuam proiectele pe care le avem”, spune Sliviu Constantin Gheorghe. Cu o populatie de circa 10.000 de locuitori, orasul are un buget anual de circa 320 de miliarde de lei. In comparatie cu Otopeniul, un alt oras, aproximativ similar ca numar de locuitori (peste 8.000), Nadlac, principalul punct de trecere al frontierei in partea de vest a Romaniei, are un buget anual putin peste 40 de miliarde de lei.