"Principala problema a fondurilor de pensii obligatorii din Romania o reprezinta negarantarea cu rata inflatiei a randamentului, care este estimat (in prezent) la aproximativ 7% pe an de cele mai multe fonduri. Acesta se situeaza deja sub dobanda actuala de referinta a Bancii Nationale a Romaniei (BNR), de 7,5% pe an, in conditii de crestere economica importanta", a explicat directorul Grupului de Economie Aplicata (GEA), Liviu Voinea, potrivit NewsIn.

De aceea, fondurile ar trebui sa garanteze un randament mai mare decat rata inflatiei, in caz contrar, valoarea contributiilor nominale putand sa se reduca la jumatate in termeni reali, in 30 de ani, a spus Voinea, mentionand ca, in prezent, tot riscul este suportat de contribuabili, inclusiv cel de a nu primi nimic inapoi.

Voinea a explicat ca, potrivit unor studii realizate in Marea Britanie, riscul ca fondurile sa afiseze randamente negative este de 10%. "Este ridicol sa ti se garanteze un randament de 7%, in conditiile in care dobanzile bancare sunt de 7,5% pe an", a mai spus Voinea, care a precizat ca fondurile de pensii obligatorii ar trebui sa garanteze contributiile participantilor macar cu rata anuala a inflatiei, respectiv suma bruta pe care o depun contribuabilii, indexata cu rata inflatiei.

Analistul economic, Ilie Serbanescu a mentionat ca rata inflatiei trebuie garantata doar pentru faptul ca acest sistem al pensilor private obligatorii (pilonul II) este impus de stat.

"De aici apare necesitatea unei garantari", a explicat Serbanescu, citat de NewsIn. El a aratat ca pentru fondurile de pensii facultative nu este nevoie de garantie, deoarece contribuabilul isi face o asfel de pensie la libera alegere.

"In ce priveste fondurile de pensii obligatorii putem spune ca un contribuabil are posibilitatea sa aleaga intre un fond de pensii sau altul, insa nu poate alege daca participa sau nu", a mai spus Serbanescu, care a mentionat ca in cazul unei inflatii de 10-12% pe an, asa cum s-a intamplat in Statele Unite, aceste fonduri de pensii nu vor mai fi rentabile peste 30 de ani.

"In ce priveste inflatia, este suficient sa privesti in urma cu 30 de ani ca sa afli ce se poate intampla peste alti 30 de ani", a mai spus Serbanescu.

Analistul Matei Paun este de parere ca randamentele generate de aceste fonduri vor depasi cu siguranta rata inflatiei.

"Daca o companie de administrare plaseaza banii numai in conturi bancare si in obligatiuni de stat tot depaseste rata inflatiei, in conditiile in care dobanzile bancare sunt peste inflatie circa 90% din timp", a precizat, pentru NewsIn, Matei Paun.

In aceste conditii este destul de greu pentru un fond sa arunce vina pe inflatie, in conditiile in care nu inregistreaza un randament real, conchide Paun.

"Un fond de investitii isi propune sa asigure un randament constant pe termen cat mai lung, iar fondurile de pensii acopera inflatia daca investesc pe termen mediu si lung", a explicat directorul de investitii al Interamerican Fond de Pensii, Radu Craciun.

Craciun considera ca fondurile de pensii pe pilonul II vor avea, in 2008, randamente nominale mai mari decat cele prognozate initial, de 7-7,5%, pe fondul cresterii dobanzilor pe termen scurt si lung si a posibilitatii de a investi pe bursa la preturi mai mici, in contextul in care bursa a inregistrat o scadere. Potrivit acestuia, "investitiile pe termen lung pe bursa vor fi foarte bune, iar activele vor intra la preturi mici".

Citeste si:

Economistul sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), Lucian Anghel, a explicat ca, oricum, "sistemul pensiilor private obligatorii (pilonul II) ofera cu siguranta randamente mai mari decat sistemul de stat (pilonul I), care nu face nicio investitie in acest sens".

Anghel a adaugat ca pana la adoptarea monedei europene sunt foarte importante investitiile pe lei, deoarece randamentele mari se vor obtine din investitii in moneda nationala, chiar daca mai exista unele fluctuatii ale cursului de schimb. "Cel putin in urmatorii cinci ani leul va determina randamente superioare altor monede. Pe termen mediu insa, respectiv 2010-2011, moneda nationala va continua sa se aprecieze, chiar daca vor mai fi unele fluctuatii", a spus Anghel.

In zona euro, la care Romania se pregateste sa adere din 2014, estimarile privind inflatia din decembrie 2007 se ridica la 3,1%, un nivel similar celui atins in noiembrie 2007, potrivit datelor institutiei oficiale de statistica a Uniunii Europene, Eurostat.

Goana dupa participanti si implicit randamente mai mari ar putea orienta investitiile spre instrumente pe termen scurt

"Din punct de vedere al pietei, mi-e teama ca orientarea investitiilor se va face spre latura comerciala, astfel incat populatia se va uita la randamente si nu va privi la latura tehnica, iar ca pondere exista posibilitatea ca preferintele sa fie indreptate mai mult spre investitiile pe termen scurt", a mentionat directorul de investitii al Interamerican Fond de Pensii.

Radu Craciun a mentionat ca nu se poate spune inca un nivel al randamentului real din perioada urmatoare, dar a explicat ca un randament nominal de 9%, pe fondul unei inflatii anuale de 6%, ar aduce un randament real de doar 3%.

Directorul de investitii al Interamerican Fond de Pensii a explicat ca sistemul de evaluare a randamentelor fondurilor din legislatia actuala, precum si perceptia publicului, care judeca randamentele anuale in detrimentul celor pe termen lung, vor face sa fie preferate fondurile care aleg investitii pe termen scurt, respectiv pe 3-5 ani. Craciun a avertizat ca exista tendinta ca perceptia publicului sa se indrepte catre randamentele nominale si anuale, si nu asupra maturitatii portofoliului, care este foarte important.

Arbitrul pensiilor spera sa infiinteze un fond de garantare in februarie

Arbitrul pensiilor private va inainta un proiect privind fondul de garantare a pensiilor private obligatorii si facultative cel mai probabil in luna ianuarie, urmand ca Guvernul sa dea o ordonanta de urgenta in februarie, a declarat, vineri, vicepresedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Ion Giurescu, pentru NewsIn.

"Vrem sa facem un fond de garantare dupa modelul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) sau dupa modelul Comisie de Supraveghere a Asigurarilor (CSA)", a precizat vicepresedintele CSSPP, care a adaugat ca vor lua in calcul, cel mai probabil, modelul CSA.

Giurescu a adaugat ca arbitrul pensiilor nu a luat, inca, nicio decizie referitoare la forma de organizare a fondului de garantare in ce priveste investitiile, situatiile in care fondul va interveni ca platitor, nivelul despagubirilor sau cu cat vor contribui fondurile la acest fond.

In iunie 2007, presedintele CSSPP, Mircea Oancea, declarase ca fondul de garantare a pensiilor private va plasa banii in instrumente cu lichiditate mare si risc scazut, insa pana la acea data nu se luase inca o decizie in ce priveste forma de organizare a acestuia. El mentionase totusi ca Legea 204 privind pensiile facultative "ne trimte mai degraba spre constituirea ca o societate pe actiuni".