Declansarea crizei datoriei suverane a Greciei in luna mai 2010 a generat un soc important pe piata de capital autohtona, manifestat prin deprecierea indicilor bursieri si amplificarea volatilitatii. Chiar daca intensitatea momentului a fost mai scazuta decat in toamna anului 2008, socul a survenit intr-o perioada de recuperare a pierderilor crizei financiare si a determinat inversarea trendului.

„Volatilitatea a revenit la finalul anului 2010 la valorile anterioare declansarii crizei datoriei suverane a Greciei, insa reducerea calificativului acordat SUA de catre agentia de rating S&P in data de 5 august 2011 a generat noi turbulente pe piata de capital”, se arata in raportul BNR.

Indicele BET-FI a avut cea mai ridicata volatilitate din piata bursiera in 2010, pe fondul unor factori de piata si al nivelului ridicat de aversiune a investitorilor fata de plasamentele in societati de investitii financiare, in timp ce volatilitatea indicelui BET si cea a indicelui BET-C au inregistrat evolutii foarte apropiate (Vezi grafic 1).

Valoarea medie a volatilitatii zilnice anualizate a indicelui BET-FI a fost mai mare cu 13% decat cea a indicelui BET, respectiv cu 16% peste cea indicelui BET-C.

De la inceputul anului, volatilitatea indicilor nu a consemnat variatii majore, cu exceptia cresterii semnificative din luna august ca efect al impactului negativ generat de criza datoriei suverane a SUA.

„Tensiunile manifestate pe pietele internationale in urma declansarii crizei datoriei suverane a Greciei si reducerea de catre agentia de rating S&P a calificativului acordat SUA au avut ca rezultat orientarea si mai puternica a investitorilor catre active cu risc scazut. Una din consecinte a fost cresterea semnificativa a pretului aurului (de la circa 1100 dolari pe uncie la sfarsitul anului 2009 la 1765 dolari pe uncie la mijlocul lunii august 2011)”, potrivit raportului.

Citeste si:

Cresterea aversiunii la risc a investitorilor a determinat o majorare a riscului de piata pentru indicii bursieri listati la Bursa de Valori Bucuresti. Aceasta crestere a fost reflectata si de evolutia negativa a primelor de risc pentru indicii bursieri, care in primul trimestru au avut un trend ascendent corelat si cu aprecierea semnificativa a indicilor bursieri din pietele internationale.

„Prima de risc pentru indicele BET-FI a consemnat fluctuatii superioare fata de cele inregistrate de indicii BET si BET-C. In trimestrul al doilea din 2011, primele de risc au inregistrat valori negative pe fondul intensificarii tensiunilor din pietele internationale.Distributia cumulata a randamentelor indicilor din regiune arata un grad de rezistenta mediu al indicelui BET la turbulentele internationale, in conditiile in care randamentele negative nu au fost foarte ridicate. Comportamentul acestui indice reflecta un nivel mediu de aversiune fata de risc a investitorilor pe piata de capital din Romania”, se mai arata in analiza Bancii Nationale.

Corelatiile dintre indicele bursier BET si indici bursieri ai pietelor de capital din regiune s-au mentinut la un nivel mediu spre scazut. Desi piata de capital din Romania este conectata la pietele regionale si internationale, factorii interni tind sa exercite o influenta mai mare asupra acesteia la nivelul evolutiilor zilnice.

Specialistii BNR sunt observa ca aceasta corelatie scazuta prezinta avantajul diversificarii portofoliului pentru investitorii regionali, deoarece acestia isi pot diminua riscul global al portofoliului prin expuneri pe piata de capital romaneasca. (Vezi grafic 2).

Activele nete detinute de catre fondurile deschise de investitii s-au majorat in anul 2010 si in semestrul I din anul 2011, evolutia pozitiva fiind sustinuta atat de intrarile de capital in fondurile de investitii, cat si de cresterea valorii portofoliului. In anul 2010 a avut loc o majorare semnificativa a ponderii investitiilor in obligatiuni si valori mobiliare nou emise, iar in semestrul I din anul 2011 au crescut plasamentele in depozite bancare si obligatiuni”, se mai arata in raport.

De asemenea, activele administrate de catre fondurile monetare au evoluat crescator in ultimul an si jumatate, pe fondul avansului investitiilor in obligatiuni, in conditiile in care plasamentele in depozite bancare s-au mentinut aproximativ constant.