De la nivelurile maximale inregistrate in iunie 2014, pretul petrolului a pierdut aproape 50%, un procent semnificativ pentru istoricul afisat de acest tip de marfa. Ce pare a fi diferit de aceasta data fata de evolutiile negative anterioare este faptul ca oferta excedentara pare structural afectata (OPEC nu a anuntat nicio taiere a productiei), putand astfel duce la un nivel coborat pentru mai mult timp al pretului petrolului.
Iar aceasta scadere abrupta a pretului barilului de petrol poate influenta evolutia viitoare a diferitelor clase de active la nivel global.
Sa investigam pe rand cateva din efectele cauzate de un asemenea eveniment:
Economia: Cu o oarecare inertie (in general 1-2 trimestre), un pret mai mic al petrolului duce la o inflatie scazuta, ceea ce in principiu ar trebui sa determine bancile sa continue politicile monetare laxe pentru a combate o eventuala deflatie. Pe de alta parte, fenomenul este mai complex, pentru ca pe termen lung, un petrol in scadere ar duce la o potentiala crestere economica, lasand loc bancilor centrale sa mai ridice dobanzile-cheie. Evident, punctual, una dintre cele mai afectate economii ar fi cea a Rusiei, unde am asista probabil la o criza a contului curent, o depreciere a monedei nationale si sincope de finantare externa.
Citeste si:
Materiile prime: Preturile aferente produselor derivate din petrol vor scadea, legatura fiind direct proportionala. Carbunele ar putea chiar creste ca pret, pe fondul unui consum in crestere, ca resursa alternativa. Produsele de agricultura ar fi negativ afectate din cauza costurilor aferente utilajelor implicate. In ceea ce priveste aurul, legatura dintre acesta si petrol are loc, in general, prin canalul dezinflationist, astfel ca un petrol mai ieftin ar genera o inflatie mai mica, deci si un interes mai redus din partea investitorilor de a se acoperi de un eventual risc inflationist. Aluminiul va profita de aceasta evolutie, 40% din costul acestuia fiind cheltuieli de energie (prin procesul de hidroliza).
Cursul de schimb: Dolarul ar putea creste ca urmare a achizitiei de actiuni din sectoarele ciclice, precum si de cumparari de titluri ale US de catre banci ale zonelor in curs de dezvoltare, in scopul de a-si mentine competitivitatea. Pe de alta parte, un exemplu de perdant ar putea fi Norvegia, o tara puternic dependenta de productia de petrol (cel mai mare producator din lume, excluzand Orientul Mijlociu).
Citeste si:
Pietele de actiuni: Sectorul de petrol si gaze este deja foarte afectat de aceasta evolutie, deci momentul se poate dovedi oportun pentru eventuale achizitii in aceasta zona. Companiile de aici ofera randamente ridicate ale dividendelor, balante solide, precum si multiplii atractivi, dat fiind preturile coborate. Cu toate acestea, exista pericolul unei deteriorari a cifrelor bilantiere (in special o indatorare suplimentara) rezultata din erodarea cash-flow-ului dupa cheltuielile aferente investitiilor si dividendelor.
Sectorul de produse chimice: Un alt sector care ar beneficia masiv de un cost mai scazut al petrolului este cel de produse chimice, care de asemenea utilizeaza multa energie in procesul de productie. In cele din urma, impactul relevant va surveni din partea unei evolutii economice pozitive generata de contextul unui pret redus al petrolului. Pe termen scurt, efectul va fi al unor marje in crestere pentru companiile din acest sector, insa in timp preturile produselor finite ar putea scadea, ducand din contra la profituri in corectie.
Citeste si:
In concluzie, climatul actual de preturi joase ale hidrocarburilor ar impacta in mod divers evolutia diferitelor clase de active la nivel global, insa si a economiilor mai mult sau mai putin dependente de aceasta materie prima.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
