In opinia acestuia, proiectele imobiliare actuale din centrul capitalei care vizeaza modificarea zonelor cu arhitectura traditionala, dar si desenarea de noi cartiere si blocuri de birouri, in spatii prea putin conforme destinatiei lor, reprezinta “cel mai important masacru urbanistic produs in ultimele decenii intr-o capitala europeana”, precizeaza Silvestri, citat de Rompres.

“In alte tari, autoritatile sunt atente la reactia cetateneasca si stiu `regula Turnului Montparnasse` din Paris, ramas izolat intr-un oras unde nici o constructie nu mai poate depasi, astazi, 37 de metri. Un exemplu pentru edilii romani ar putea fi si `Modelul Barcelona`, unde tot ce a insemnat dezvoltare s-a tradus prin ridicari de cladiri noi in Diagonal Mar, la marginea de Rasarit a orasului, si nu in `vatra traditionala` ce ramane `sanctuar`. Aceste modele de dezvoltari urbane ar trebui studiate mai atent”, declara Artur Silvestri.

In Bucuresti, apreciaza specialistul, pe langa deteriorarea irevocabila a intregului, cel putin trei elemente de diferentiere cad sub loviturile modernizarii: orasul negustoresc, constructiile de arhitectura industriala si cartierele neo-cubiste ale industriasilor din anii `20-`30.

Silvestri critica mai ales demolarile de cladiri si saparea de fundatii noi in zonele traditionale, precum si unele dintre marile proiecte de dezvoltare anuntate de municipalitate: constructia unui cartier de zgarie-nori, cu 25 de etaje, in apropiere de Piata Unirii, modificarea radicala a Pietei Regale, unde, spune el, alaturi de arhitectura emblematica ar urma sa apara vesnicele mall-uri si blocurile de birouri - “factor de dictatura urbana pe Dambovita”; constructia bulevardului Uranus, care ar angaja eliminari de cladiri in Bucurestii vechi; constructia unui pasaj, cu aspect japonez sau american, intr-un oras desfasurat mai degraba in planuri marunte, care ar trebui sa fluidizeze traficul prin aductie dubla de masini in Piata Victoriei care, insa, ramane la aceiasi dimensiune etc.

Astfel, in mai putin de un deceniu, orasul supra-aglomerat de maine va trebui "parasit" si extins, sau "duplicat", deoarece pentru Bucuresti s-a atins, deja, limita interioara de suportabilitate, chiar "fara aberanta povara ce i se aseaza acum pe umerii prea fragili", apreciaza Silvestri.