Investitorii s-au repezit sa cumpere, din cauza presiunii imobiliare, terenuri relativ ieftine, dar au ajuns sa cheltuiasca sume fabuloase pentru echiparea zonei, primariile nefiind pregatite sa gestioneze terenurile, a declarat arhitectul Florin Machedon, seful Catedrei de Urbanism de la Universitatea de Arhitectura Ion Mincu.
Pana in 1989, Bucurestiul, chiar daca nu a avut schite de sistematizare conforme, s-a sprijinit pe planul urbanistic general realizat in perioada interbelica si imaginea orasului este definita de acel plan, care a reusit timp de 50 de ani sa gestioneze la limita orasul Bucuresti. In momentul de fata, Capitala are un alt plan general, care a fost dezvoltat pe baza celui vechi. In anul 2000, cand Universitatea de Arhitectura a inceput lucrarile la planul urbanistic general, nu a fost prevazuta explozia de astazi si interesul investitorilor pentru anumite zone. De exemplu, in sudul orasului sunt zone precum Ferentari, care au fost mentinute ca zone verzi iar in prezent zonele sunt neechipate desi exista cereri.
In perioada 2005-2006, piata s-a concentrat foarte mult pe terenurile care au potential de dezvoltare mare si imediat. Se cauta si suprafete mari, dar si mici, iar zonele cele mai cautate sunt: centrul, centru-nord, centru-sud. In sud, poate mai mult pentru speculatie, in schimb in nord, se cauta suprafete de terenuri mari pe care se platesc preturile existente pe piata.
"Este aproape imposibil sa gandesti urbanistic pe niste terenuri cu o parcelare agricola, cu latime de 5-6 metri si lungime de 20 metri. Dupa ce ai mai multe fidele de genul acesta, observi ca zona nu e compacta si atunci intri in conflict juridic cu alti proprietari, motivul fiind acela al neinglobarii anumitor parti de teren in planurile intocmite de anumiti urbanisti", a apreciat Dan Ioan Popp, presedintele Impact.
Cumpararea anumitor terenuri si pastrarea lor pentru a le revinde este una dintre cele mai vechi "meserii" si, in mod sigur, posesorii de terenuri au fost intotdeauna latifundiari, au avut intuitia si au stiut sa se adapteze miscarilor economice si sociale. "Daca te intereseaza sa investesti si sa dezvolti, atunci terenul e parte a investitiei finale. De altfel, zgarie-norii si marile constructii sunt o consecinta a pretului imens pe metru patrat al terenului respectiv. Si atunci, din punct de vedere investitional, trebuia sa ai un coeficient de utilizare al terenului astfel incat sa-ti recuperezi banii de sub casa. Asta este latura economica a activitatii urbanistului, care in afara de problemele tehnice, estetice, socio-politice care prin deciziile autoritatilor sunt influentate, in mod cert financiar si economic, schimba destinul unui proiect", apreciaza presedintele Impact.
Dan Ioan Popp considera ca o regula fundamentala pe care ar trebui sa o ia in calcul cei care doresc sa investeasca in terenuri este reconsiderarea vecinatatilor tehnice, utilitatile existente, la ce distanta si mai ales care este dimensionarea lor. "In al doilea rand m-as uita pe potentialul de piata si regulamentele de urbanism, care trebuie corelate cu toate aceste lucruri, dar trebuie sa tina cont si de interesele locale. Urbanistul este intre ciocan si nicovala, politicienii pe de-o parte, interesul pietei de alta", a mai precizat Popp.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
