Cernauteanul Stanislav Rurac a absolvit facultatea de medicina din Chisinau, apoi a decis sa vina in Bucuresti pentru a sustine rezidentiatul la Centrul Clinic de Urgenta de Boli Cardiovasculare al Armatei. 18 ani, inclusiv anii de rezidentiat, a lucrat in Spitalul Militar in care era singurul angajat venit din afara tarii.

“La un moment dat simteam ca trebuie sa ma dezvolt mai mult, sa nu ma cramponez la metodele clasice de chirurgie cardiaca, care sunt sigure, dar lumea intotdeauna incepe sa caute ceva nou. Alte specialitati, cum ar fi chirurgia generala sau ortopedia deja dezvoltasera procedee minim invazive si cu o perioada de internare mai scurta a pacientilor si atunci chirugia cardiaca era oarecum obligata sa le urmeze”, a spus Stanislav Rurac, medic primar Sanador.

Pentru a cunoaste cat mai multe din domeniul cardiovascular, medicul a participat la o serie de traininguri in Hanovra, Germania, la unul dintre cele mai mari centre medicale din lume. Rurac participa la astfel de trainiguri de 2-3 ori pe an si nu doar in Germania.

Chiar daca faceam aceste trainiguri, ma intoarceam in spitalul de stat si, din pacate, din lipsa aparaturii nu puteam sa pun nimic in practica. Acesta a fost motivul principal pentru care am plecat din spitalul public. Alternativa era sa pleci afara sau sa te duci undeva unde poti practica ceea ce se face in afara. Am zis ca este suficient sa schimb trei tari si am ramas in Romania, ma simt bine aici. Multi colegi de-ai mei au plecat, am avut multi rezidenti care au plecat si totusi eu am hotarat sa raman, a mai spus Rurac.

medic sanadorMedicul a ales sa lucreze in Sanador pentru ca i s-au oferit toate conditiile pentru a realiza diverse tipuri de interventii. Primele interventii le-a practitat dupa cateva luni si a fost asistat de colegii sai din Germania.

Citeste si:

In momentul de fata, paleta operatiilor prin abordare minim invaziva s-a largit mult, sunt din ce in ce mai multe interventii diferite care se pot realiza prin aceasta metoda. Cand a aparut aceasta tehnica, pacientii preferau metoda clasica, dat fiind ca era ceva necunoscut pentru ei. Insa, acum pacientii sunt mult mai informati si intreaba frecvent daca problema lor poate fi rezolvata printr-o metoda minim invaziva. Rurac are in jur de 7 pacienti pe sapatamana pentru diferite interventii.

“Totul se rezuma la un singur lucru, daca diagnosticul si indicatiile chirurgicale sunt puse corect, nu vad nicio diferenta prin ce metoda operezi. Avantajele acestei metode sunt destul de multe pentru pacient, dar si pentru spital, mai exact perioada de recuperare este mai mica, apar mai putine complicatii postoperatorii si aspectul estetic este mai bun”, a adaugat medicul de la Sanador.

Sistemul de stat are un avantaj mare pentru mine ca si chirurg

Stanislav Rurac sustine ca sistemul de sanatate public are un avantaj mare pentru el ca si chirurg care se axeaza pe o anumita ramura din chirugia cardiaca, dat fiind ca exista o selectie de pacienti, iar in mediul privat un chirurg vine deja pregatit sa opereze.

“Dupa anii 1990, au fost folosite inadecvat antibioticele si au aparut niste infectii destul de rezistente, iar spitalele de stat, unde afluxul pacientilor este extrem de mare, exista un risc mai mare de infectii in postoperator, ceea ce se intampla extrem de rar in sistemul privat. In unitatile private circuitul este altfel, pacientii stau in salon cate unul sau maxim doi, adica aglomeratia nu este mare. Pregatirea pentru interventie se face peste tot la fel, dezavantajul sistemului privat este pretul mai mare, dar noi totusi speram ca la un moment dat Casa de Asigurari va intelege acest lucru si ne va ajuta macar partial”, a explicat Rurac.

Un medic care conditioneaza un act chirurgical nu este medic

Rurac afirma ca veniturile unui medic din sectorul chirurgiei cardiace sunt destul de bune si nu crede ca ar avea in strainatate un venit mai mare. Cat despre clasica “atentie” primita de medici, Rurac considera ca, “este o problema in general a societatii".

Un medic care conditioneaza un act chirurgical nu este medic! Peste tot in lume am vazut multumiri in diferite forme din partea pacientilor, fara obligatii, unele spitale au chiar o limita de cat poate sa fie cadoul sau acea multumire, in altele nu exista. Daca lucrul asta vine din inima, ca o multumire, dupa o interventie chirurgicala sau dupa ce pleaca acasa, eu nu o vad ca pe o problema majora, dar conditionarea actului medical mi se pare total nepotrivit acestei meserii.