Asa explica, in doar cateva cuvinte, de ce echipa din spatele proiectului We-are-here.ro a decis lansarea platformei de crowd funding, similara, pastrand proportiile, cu KickStarter.com. We Are Here a fost implementat de agentia online Code Machiner, fiind un proiect construit din resurse proprii.

“Campania cu care a demarat We Are Here a avut loc in urma cu cateva luni, in aprilie, angrenand 8 festivaluri culturale-reper din mediul urban, a avut menirea de a crea un precedent pentru finantarea alternativa a acestor evenimente prin crowdfunding”, spune Irina Caraivan, creative director.

In mod traditional, finantarea proiectelor culturale se facea apeland la bugetul public si la bugetele unor mari companii private. Bugetele publice se rezuma insa la necesitate, iar companiile capabile sa sustina financiar acest tip de proiecte sunt putine. In acest context, proiectele mari si foarte mari cu traditie si continuitate devin prioritare, in mod natural.

“Pornind de la feedback-ul primit in cadrul campaniei initiale, cand alte 15 festivaluri culturale au dorit sa se alature We Are Here, am descoperit o nevoie reala de suport pentru acest gen de finantare si am hotarat sa punem la dispozitia lor o platforma permanenta. Mai mult, am largit aria proiectelor care pot fi inscrise la alte zone: educatie, design, proiecte tehnice, proiecte urbane”, spune Caraivan.

Prin crowdfunding, un proiect se poate finanta in totalitate sau partial prin contributia publicului caruia i se adreseaza.

O actiune de crowdfunding este avantajoasa pentru ambele parti implicate: proiectul propus va avea finantarea necesara pentru lansare, iar publicul care sustine aceasta lansare va beneficia in mod exclusiv de recompensele din cadrul campaniei de crowdfunding, care pot insemna experiente dedicate in cadrul evenimentelor, editii limitate ale produselor pe care le cumpara in avans sau un pret redus.

“Daca in Romania acest model de finantare inca descopera si incearca sa isi dovedeasca utilitatea, regulile si limitele, la nivel mondial este din ce in ce mai evident ca el are un loc deja cimentat. Incepand cu Kickstarter, care este indubitabil cel care a inceput revolutia, oamenii si-au dat seama ca pot sa acorde un vot de incredere proiectelor care ii atrag si ca pot primi lucruri la care nu au acces in alt fel, ci numai printr-o campanie de crowdfunding”, spune Irina Caraivan.

Crowdfundingul se diferentiaza clar de zona de donatii pentru cauze – fie ele sociale, ecologice sau de binefacere. In crowdfunding, scopul final este unul palpabil, iar avantajele pe care sustinatorul le obtine sunt, de cele mai multe ori, singurele care duc la decizia de a scoate bani din buzunar.

Proiecte inscrise

Planul echipei We Are Here este sa caute in mod constant proiecte, in scopul de a asigura o medie de minimum 15 proiecte concomitent pe site.

“O varietate de proiecte asigura un public constant, iar proiectele se vor bucura de o vizibilitate mai mare. Vizitatorul va putea gasi in felul acesta numeroase puncte de interes, si se va intoarce sa vada ce proiecte noi au aparut. Din statisticile pe care le-am facut pana in acest moment, fiecare vizitator acceseaza in medie 4 proiecte pe We Are Here, indiferent de proiectul care l-a adus pe site. E adevarat, suntem la inceput, dar la fel este si publicul nostru. Avem in jurul platformei o comunitate in continua crestere, si este de asteptat ca ea sa creasca exponential de aici inainte”, spera oficialul platformei.

Citeste si:

Marketing?

Spre deosebire de marketarea unui produs online clasic, succesul unei platforme de crowdfunding se afla in succesul fiecarui proiect in parte si numai acolo, considera Caraivan. Singurul lucru care va determina un vizitator al platformei sa sustina un proiect este dorinta lui ca acel proiect sa existe.

“We Are Here nu isi asuma promovarea unui proiect in mod particular si nici nu ar trebui sa faca asta. Este improbabil si imposibil ca o asemenea platforma, indiferent de bugetul de marketing disponibil, sa poata accesa comunitatile diferitelor proiecte. Intr-o campanie de crowdfunding, singurul care are acces la publicul-tinta este initiatorul proiectului – ar fi ciudat ca noi sa incercam sa ajungem atat la publicul care isi doreste un documentar despre undergroundul artistic bucurestean si, in acelasi timp, la comunitatea artistilor care vor sa creeze un hub pentru artisti si manageri culturali. Misiunea noastra, ca initiatori ai platformei, este sa incercam sa transmitem asta fiecarui proiect in parte – abordarea publicului in crowdfunding este una personala, chiar daca ea se bazeaza, de cele mai multe ori, pe o interactiune online”.

We Are Here ofera doua forme de finantare – fixa si flexibila. Finantarea fixa, totul sau nimic, este cunoscuta de cei care au accesat KickStarter, in timp ce finantarea flexibila este modelul folosit de IndieGoGo.

In finantarea fixa, neatingerea tintei financiare nu permite initiatorului sa isi finalizeze proiectul. Asadar, daca intreagul buget propus nu este finantat, initiatorul nu primeste niciun ban. In felul acesta, el nu trebuie sa livreze un produs pe care nu il poate finanta.

“Exista proiecte, insa, unde o finantare flexibila este mai potrivita – fie pentru ca initiatorul va gasi surse ulterioare pentru completarea bugetului, fie pentru ca evenimentul respectiv are un buget ceva mai elastic. In aceste cazuri, pe We Are Here, aceste proiecte pot retrage banii daca un minimum de 30% din buget este completat. Pragul acesta ne asigura ca exista un interes din partea publicului, si nu vom avea proiecte care au “agatate” cateva zeci sau sute de euro”.

Comisionare

We Are Here propune o comisionare dinamica din suma obtinuta: un procent intre 0% si 9% din suma finantata, la latitudinea proiectelor care cauta finantare, se va intoarce la echipa noastra, pentru dezvoltarea platformei.

“Nu este in acest moment o modalitate de a ne sustine financiar, dar am ales sa facem asta din doua motive: vrem sa stimulam intrarea pe platforma si pentru proiectele mici, care au nevoie de fiecare ban pe care il vor strange pentru finanare, dar vrem sa vedem si la ce procent ne stabilizam - cat este comfortabil pentru initiatori sa acorde platformei. In urmatoarea perioada vom incerca atragerea de parteneri si investitii care sa permita dezvoltarea platformei si cresterea echipei”, mai spune Irina Caraivn.

Provocarile initiale

Crowdfundingul este o modalitate atat de noua de finantare, incat regulile si bunele practici in domeniu sunt aproape o necunoscuta in Romania. In prima instanta, trebuie ca proiectele sa aiba curajul de a iesi in fata publicului pentru prima data. Apoi, publicul trebuie sa descopere ca va primi o recompensa pentru contributia sa – valoroasa, bine evaluata si pe care cu greu o poate obtine altfel.

“Cautam sa postam proiecte cu un plan bine definit, cu obiective clare si care sa isi respecte publicul prin oferirea de prezentari si de recompense care sa reflecte calitatea proiectului finalizat. Acesta este singurul mod in care publicul va avea incredere in acest gen de finantare”.

Consideri ca acest fel de proiecte “vor prinde” si in Romania? wall-street.ro te incurajeaza sa comentezi.