Antreprenorii vorbesc este un barometru anual, realizat de EY in parteneriat cu wall-street.ro si ajuns la a doua editie, care masoara perceptiile antreprenorilor din Romania in privinta a cinci factori fundamentali pentru dezvoltarea antreprenoriatului: accesul la finantare, reglementarea si impozitarea, cultura antreprenoriala, educatia si sprijinul coordonat pentru sustinerea antreprenoriatului.

„Antreprenorii joaca un rol vital in orice economie sanatoasa. De aceea, este foarte important sa masuram perceptiile acestora in privinta celor mai importanti factori care sustin sau nu antreprenoriatul, iar toate partile interesate de dezvoltarea acestuia (autoritatile, antreprenorii insisi, finantatorii, corporatiile) sa le sprijine prioritatile. Din studiul nostru rezulta ca aceste prioritati sunt in primul rand in domeniul fiscal, al accesului la finantare si referitoare la perceptia societatii asupra initiativei personale”, spune Bogdan Ion (foto), Country Managing Partner, EY Romania.

Fata de editia de anul trecut, in care sursele de finantare, precum capitalul de risc (venture capital), angel investors si private equity nu erau cunoscute, in acest an aceste instrumente de finantare sunt vazute cu potentialul de impact cel mai important asupra afacerilor antreprenoriale, dupa creditele bancare.

Reglementare si impozitare – primele doua prioritati sunt stabilitatea si simplificarea legislativa

In ciuda dificultatii de a gasi finantare, antreprenorii nu considera obtinerea de fonduri ca fiind cel mai mare obstacol in crearea si dezvoltarea unei firme in Romania. Incertitudinea mediului fiscal, birocratia si nivelul taxelor sunt considerate cele mai mari obstacole (cu 43% din raspunsuri), iar 87% dintre respondenti au afirmat ca nu sunt vizibile progrese in ultimul an: 72% considera ca mediul de reglementare si impozitare s-a deteriorat in 2013, comparativ cu anul precedent, iar 15% nu vad nicio schimbare.
Majoritatea antreprenorilor romani (94%) cred ca asigurarea stabilitatii sistemului de reglementare si fiscalizare si simplificarea legilor (91%) sunt cele mai importante doua prioritati fiscale pentru dezvoltarea antreprenoriatului in Romania, chiar inaintea reducerii nivelului taxelor si impozitelor.

In acelasi timp, antreprenorii si-au manifestat dorinta deschiderii unei linii directe de comunicare cu autoritatile prin care sa isi exprime problemele si preocuparile legate de mediul de reglementare, ceea ce indica nevoia antreprenorilor de a fi consultati atunci cand se emit legi cu impact asupra mediului de afaceri.

Cultura antreprenoriala: Societatea romaneasca nu sustine spiritul intreprinzator

Perceptiile antreprenorilor in privinta mentalitatilor romanesti asociate antreprenoriatului sunt de asemenea negative: 59% dintre acestia considera ca societatea romaneasca nu sprijina spiritul intreprinzator, fata de 43% dintre antreprenorii din Uniunea Europeana si 29% dintre respondentii tarilor G20.

Intrebati daca vad progrese in modul in care romanii valorizeaza antreprenoriatul, raspunsurile sunt destul de echilibrate: 26% afirma ca perceptia s-a deteriorat in anul 2013, iar 35% cred ca s-a imbunatatit, in timp ce restul nu vad nicio schimbare.
Este de remarcat, insa, asimetria de perceptie intre antreprenorii sub 40 de ani si cei peste 40 de ani: pentru aproape jumatate dintre antreprenorii tineri (46%), perceptia fata de antreprenori s-a imbunatatit in ultimul an, in timp ce antreprenorii maturi considera in procentul cel mai mare ca aceasta perceptie s-a deteriorat (34%), ceea ce se poate traduce printr-o disponibilitate mai mare a tinerilor de a deveni antreprenori, pe masura ce perceptia fata de aceasta optiune de cariera se imbunatateste la generatiile noi.

Romania intrecuta doar de Brazilia la toleranta la risc

Citeste si:

Frica de esec ramane, insa, una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului. Doar 14% dintre respondenti cred ca societatea romaneasca tolereaza esecul in afaceri, in timp ce 81% considera ca acesta va reprezenta o bariera pentru viitoarele proiecte de afaceri, este un esec in cariera sau indica lipsa abilitatilor necesare. Doar 5% dintre respondenti cred ca esecul in afaceri e vazut ca un prilej de invatare. Din 21 de tari analizate, Romania este penultima la atitudinea pozitiva fata de risc si esec, urmata doar de Brazilia.

Din punctul de vedere al perceptiei pozitive fata de antreprenori, Romania ocupa locul 18 din 21 de tari analizate in Barometrul antreprenoriatului (editia romaneasca si editia G20), cu doar 35% dintre raspunsuri.

La fel ca la editia de anul trecut a barometrului si in linie cu raspunsurile antreprenorilor de la nivelul Uniunii Europene, antreprenorii romani considera ca imbunatatirea comunicarii povestilor de succes ale antreprenorilor ar avea cel mai mare impact asupra perceptiei in societate a antreprenoriatului (52% dintre respondenti).


Educatie antreprenoriala: 58% dintre antreprenori considera ca s-a imbunatatit in 2013

Singura perceptie majoritar pozitiva a antreprenorilor romani care au raspuns chestionarului EY este cea privind educatia: 58% dintre antreprenori sustin ca educatia antreprenoriala s-a imbunatatit in 2013. Desi efectele educatiei nu se vad imediat, trebuie remarcat faptul ca, din anul 2010, educatia antreprenoriala a devenit materie obligatorie de studiu pentru elevii romani de liceu din clasa a X-a.

Pe langa educatia formala, insa, antreprenorii au mare nevoie pentru dezvoltarea afacerii de sfaturile oferite din experienta personala de antreprenori deja maturi, care au intalnit si depasit obstacole financiare, operationale si mentale tipice drumului de antreprenor. Iar 80% dintre antreprenorii cu experienta care au raspuns sondajului spun ca mentoreaza, intr-un cadru organizat sau informal, antreprenori aflati la inceput de drum.

Sprijin coordonat: masurile guvernamentale si cluburile de antreprenori sunt vazute ca avand cel mai mare potential de impact
Pe langa mentorat, antreprenorii au nevoie si de sprijinul coordonat oferit de organizatiile specializate, precum cluburile si asociatiile de antreprenori, retele informale de antreprenori, agentiile guvernamentale, incubatoarele si acceleratoarele de afaceri. Cei mai multi antreprenori, 40%, considera ca ajutorul oferit de acestea s-a imbunatatit in ultimul an. Antreprenorii tineri (sub 40 de ani) au o perceptie mai optimista: aproape jumatate (48%) cred ca sprijinul coordonat a cunoscut o evolutie pozitiva in 2013, fata de doar 35% dintre antreprenorii maturi.

In general, intrebati care este actiunea/organizatia care ar avea cel mai mare impact asupra dezvoltarii antreprenoriatului, oamenii de afaceri indica guvernul, prin programe dedicate start-up-urilor si antreprenorilor, ceea ce demonstreaza nevoia mare a antreprenorilor romani ca ecosistemul antreprenorial sa fie sprijinit puternic de stat.

Pe langa programele guvernamentale, antreprenorii indica cluburile antreprenorilor si asociatiile acestora ca fiind la fel de importante pe termen lung pentru dezvoltarea antreprenoriatului. De altfel, 45% dintre respondenti afirma ca sunt membri ai unor cluburi si asociatii de antreprenori, un procent totusi mai mic decat la nivel european. In Uniunea Europeana, 63% dintre antreprenori fac parte din asemenea organizatii sau au facut parte in ultimii trei ani.