Am avut, acum catava vreme, un schimb mijlocit de replici cu un reputat ziarist asupra unui subiect foarte sensibil: exista sau nu, in sensul practic, operational, societate civila in Romania?
Eu sustin ca nu. Ca sa pot sa argumentez logic (asa cum m-a invatat profesorul de matematica din liceu), am cautat definitiile alternative ale acestui concept. Cu mare surpriza am descoperit ca formularile sunt deosebit de vagi. Majoritatea definitiilor sunt construite pe principiul complementaritatii. Tot ceea ce nu este stat, societate politica sau nu poate fi asimilat unei forme de organizare cu caracter comercial, este societate civila. Sindicatele ar trebui, din acest punct de vedere, sa fie asimilate societatii civile. In acest fel, ar fi evidenta incompatibilitatea dintre pozitia de lider sindical si cea de om politic pe listele unui partid!
Simplificand abordarea, societatea civila este, din punctul meu de vedere, interfata intre stat (putere) si piata (resurse). Asocierea persoanelor se bazeaza intotdeauna pe un minim de interese-obiective comune. Interesele pot fi profesionale, religioase, etnice, de orientare sexuala, si lista poate continua. Cautand informatii despre interesele ce pot genera asocierea in grupuri am gasit o abordare foarte interesanta a notiunii de “interest groups” la adresa en.wilkipedia.org.
In textul postat, grupurile de interese sunt definite ca organizatii politice. Din aceasta categorie se afirma ca fac parte organizatiile profesionale, sindicatele sau asociatiile persoanelor cu handicap.
De fapt, societatea civila, prin asocierea unui anumit numar de persoane, faciliteaza (sau ar trebui sa o faca) accesul subgrupurilor (constituite de membrii organizatiei si definite prin obiective particulare) la procesul de reglementare politica, al raporturilor dintre interesele particulare ale submultimilor si interesele generale ale intregului.
Caracterizarea societatii civile data de London School of Economics intra in contradictie cu asertiunile din Wikipedia. “Societatea civila este bazata pe participare voluntara, in timp ce statul, sau societatea politica, sunt bazate pe coercitie. De aceea, societatea civila include asociatii profesionale, asociatii patronale, grupuri de auto-ajutorare, institutii religioase, de caritate, camere de comert”.
Cu cat incerc sa inteleg conceptul de “societate civila” lucrurile devin tot mai complicate. In matematica, atunci cand ipoteza nu este clar definita, concluzia si, mai ales, argumentarea ei sunt constructii suspendate intre fals si adevarat.
Oamenii sunt, prin nastere, fiinte egoiste. Asocierea implica reducerea gradelor de libertate individuala in interesul grupului caruia ii apartine individul.
In conditiile in care acceptam ca voluntariatul este o caracteristica initiala a asocierii in societatea civila, nu credeti ca, atunci cand am spus ca nu exista societate civila in Romania, n-am fost chiar “politically blonde”?
Daca aveti cunostinta de definitii nebazate pe complementaritate as aprecia daca mi-ati scrie la adresa monica.tatoiu@oriflame.ro . Multumesc.
