Afacerile, intre creativitate si rutina

Creativitatea este o componenta absolut necesara oricarei afaceri iar cand ea dispare sau e coplesita de rutina, afacerea nu mai are mult de trait. Aceasta este de fapt ceea ce ii motiveaza si ii "tine in priza" pe oamenii de afaceri si managerii valorosi, in efortul lor de a gasi atat solutii mai bune in paradigma de business curenta, cat si metode de a schimba complet paradigmele si modul de a face business, atunci cand acestea nu mai corespund sau chiar anticipat, in cazul oamenilor de afaceri exceptionali.

www.ghenea.ro

Asa ca la nivel general, nimeni nu poate suspecta ca un business serios si eficient duce lipsa de creativitate. Afacerile trebuie sa fie creative in relatia cu clientii, furnizorii, partenerii lor, in relatia cu angajatii proprii si, nu in ultimul rand, in relatia cu autoritatile si birocratia. Afacerile trebuie sa gandeasca in mod creativ produsele si serviciile oferite si sa incurajeze creativitatea care rezulta in produse si servicii din ce in ce mai competitive. Este adevarat ca daca la o analiza generica afacerile bune ajung sa se identifice cu notiunea de creativitate, la o analiza punctuala, fie intr-un departament, fie pentru un angajat, fie pe o anumita perioada de timp, rezultatul analizei sa fie net diferit.

Multi angajati se plang de faptul ca in activitatea lor, totul este bazat pe rutina, iar creativitatea nu are loc pe agenda. In mod clar insa, angajatii nu pot fi toti la fel: vor fi unii angajati care se simt mai bine intr-un mediu creativ care le permite sa isi exprime anumite calitati, iar altii care se vor simti mai confortabil intr-o activitate de rutina. Si acest lucru este absolut in regula, nu toti angajatii sunt chemati sa produca idei creative pentru campaniile de publicitate ale companiei la care lucreaza, pe principiul ca oamenii sunt diferiti intre ei si ca fiecare are un anumit rol, astfel cat unii angajati vor primi roluri de rutina, desi nu neaparat inferioare celor "creative".

Citeste si:

In ceea ce priveste insa sanatatea organizationala a unei companii, exista doua reguli esentiale, in opinia mea. In primul rand, este foarte important sa nu punem oamenii extrem de creativi sa faca in principal activitati de rutina in companie, dar si invers (sau mai pe scurt, "omul potrivit la locul potrivit"). Aceasta prima regula implica insa si o evaluare chiar de la angajare cu privire la latura creativa si acomodarea la rutina a candidatilor, si apoi un review permanent, fie el si informal, al acestei evaluari. In al doilea, rand, trebuie sa ne asiguram ca, in pozitiile cheie ale companiei, avem oameni suficient de creativi, care sa lase la randul lor suficienta libertate de exprimare creativa celorlalti angajati. Creativitatea este implicit stimulata intr-o organizatie cu leadership creativ, pentru ca echipa trebuie sa simta ca ideile lor vor fi apreciate si, daca sunt valoroase si utilizabile, vor fi imediat puse in aplicare, fara rezerve, chiar daca nu fac parte din gandirea traditionala.

Puncte de inflexiune (minime si maxime sau pusee) in creativitatea unei afaceri pot aparea nu doar la nivelul angajatilor sau al departamentelor, ci si intr-o abordare temporala. Daca pentru urmatoarea saptamana sau luna s-au stabilit la nivelul companiei niste obiective foarte clare si directionate specific, e posibil ca nivelul de creativitate in companie sa scada, ceea ce nu este insa a priori un lucru rau, deoarece e momentul concentrarii pe excelenta executiei, care contine in sine o parte creativa redusa. Excesele de creativitate intr-un asemenea interval de timp pot fi daunatoare, pentru ca defocalizeaza compania de la tintele sale specifice.

Dimpotriva, intr-o perioada neclara, mai ales atunci cand o companie are probleme serioase, creativitatea, cu aspectele ei bune dar si mai putin bune, urca la un nivel maxim: asemenea situatii de cumpana si creativitatea generata de ele au ajutat unele companii iasa din criza si sa mearga spre succes (Virgin, Amazon sau mai aproape de casa, Rompetrol) si pentru altele au fost un "test picat" din cauza unei creativitati gresit intelese (vezi cazurile Enron, WorldCom sau Parmalat, unde "creativitatea financiara" a fost cauza falimentelor).


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.