Ocolul Pamantului, saptamana a patra

Si aproape ultima saptamana a povestii acestei calatorii. Am parcurs deja vreo trei sferturi din circumferinta terestra, trecand in cursul ultimei saptamani prin Fiji, in sudul Oceanul Pacific, si oprind acum in L.A. pe coasta de vest americana, inainte de intoarcerea in Europa.

www.ghenea.ro

Si pentru ca am spus Fiji, trebuie sa mai spun inca o data "rusine Vodafone Romania", pentru ca nu au roaming in Fiji. O insula (de fapt un arhipelag destul de mare intins pe aproape o mie de kilometri de la nord la sud si cam tot atat de la est la vest) pe care timpul pare sa fi stat in loc (ceea ce e si bine, si rau in acelasi timp).

Totul se misca foarte incet (inclusiv localnicii, care atunci cand ii intrebi de ce dureaza atat de mult spun razand "we`re working on Fiji time"), in plus nici pe drum lucrurile nu merg mult mai bine, viteza legala maxima pe sosea in toata insula (ma refer aici la insula cea mai mare, Viti Levu) este de 80km/ora, ceea ce, pentru un european care este deja usor iritat de limitele de viteza de 120-130/ora de pe autostrazile europene, pare foarte incet.

Nu mai pare insa chiar asa in traficul real din Fiji, deoarece drumurile sunt pline de gropi (sau invers, gropile sunt pe ici pe colo umplute cu asfalt), ceea ce mi-a adus aminte, cu placere, de drumurile din Bucuresti.

In plus, si in Fiji, se circula tot pe partea stanga a drumului (mostenirea britanica), noroc ca m-am reobisnuit deja in saptamanile trecute cu acest mod de condus (aceeasi situatie si in Australia, si in Noua Zeelanda), asa ca acum ma descurc rezonabil, doar ca dau foarte des din stergatoarele de parbriz (care sunt pozitionate pe stanga, acolo unde as avea in Europa semnalizatorul).

Insa destul despre drumuri si trafic si gropi, pentru ca Fiji nu ar trebui sa fie despre asa ceva, ci despre insule exotice, palmieri, plaje izolate, soare si cer albastru, recife de corali si toate aceste lucruri pe care ni le imaginam cand ne gandim la o asemenea destinatie. Si Fiji le are pe toate, doar ca trebuie sa stii sa le cauti, deoarece majoritatea statiunilor (resorts) sunt situate pe insula principala (mai aproape de aeroport, infrastructura mai buna, dar nu la fel de exotice si inedite ca cele de pe insulitele mai mici, gen Castaway, Bounty sau Treasure Island).

Pentru ca am spus Castaway, merita sa amintesc aici ca filmul cu Tom Hanks (cel cu reclama la FedEx, Castaway sau Naufragiatul) a fost filmat intr-una dintre insulele mici din Fiji. Si ca Fiji este recunoscuta pentru casatoriile romantice (chiar si la hotelul unde am stat, era un wedding chapel), ca si pentru vacantele star-urilor de la Hollywood. Iar peisajele sunt absolut fabuloase, atat deasupra, pe plaja, la umbra unui palmier plin cu nuci de cocos, cat si dedesupt (in apa, la diving).

Pentru cei impatimiti de diving, e bine de stiut (sau de reamintit) ca Fiji este una dintre cele mai bune destinatii de diving din intreaga lume, deoarece sunt recife de corali exceptionale la tot pasul, unde ecosistemul submarin infloreste (pesti de toate formele, dimensiunile si culorile, inclusiv rechini, apoi testoase si multe alte animale marine) si in plus apa este tot timpul anului relativ calda (vara sau iarna nu coboara sub 23-24 grade, iar acum, fiind "vara" in Pacificul de Sud, temperatura apei era de 29 grade!) si limpede, cu vizibiliate foarte buna, ceea ce face ca diving-ul sa fie excelent.

Pacat ca au fost zile foarte putine pentru diving, deoarece erau atatea alte lucruri interesante de facut in Fiji (de exemplu unele excursii foarte interesante legate de cultura fijiana traditionala) si in plus, ca de fiecare data, ultima zi e "interzisa" pentru diving, din cauza zborului (prietenii stiu de ce). Asa ca tot ce pot spune este ca timpul a fost prea scurt acolo, data viitoare as face probabil un program mult mai intens si oricum, as sta ceva mai mult.

Numai ca data viitoare ar putea fi peste multi ani (pe principiul ca mai am inca multe alte locuri in lume pe care nu le-am vazut niciodata, asa ca mai am inca multe calatorii de facut inainte de a reveni acolo).

Un Boeing 767 de la Air New Zealand (o linie aeriana cu servicii de slaba calitate, desi parte din Star Alliance alaturi de Lufthansa) ne-a dus apoi de la Nadi (cel mai mare aeroport international din Fiji) catre Los Angeles, un zbor care a durat exact zece ore (si inca nu am traversat tot Pacificul, fiind deja oarecum in mijlocul oceanului in Fiji!). Continuarea (si incheierea calatoriei in jurul lumii), peste inca o saptamana ...


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.