Un pret bun pentru Asiban. O lectie si pentru CEC?

Piata romanesca de M&A este o piata a vanzatorilor. Aceasta este una din frazele pe care le-am auzit cel mai des din partea bancherilor de investitii. Vanzatorii fac regulile jocului intr-un proces de negociere si isi permit sa fixeze pretul de vanzare pentru companiile pe care le detin.

www.vrinceanu.ro

In cazul preluarii Asiban de catre Groupama pentru 350 milioane de euro, despre care ati citit saptamana trecuta in Wall-Street, vanzatorii au dat tonul in negocieri. Nu doar pentru ca astazi cumparatorii sunt mai numerosi decat ofertantii pe piata asigurarilor, ci intrucat cei patru actionari, BCR, BRD, CEC si BT au tinut pretul sus dat fiind interesul lor comun, ce-i drept, in contextul in care interesul pentru Romania este inca in crestere.

La fel ca in cazul Erste – BCR, si in deal-ul Groupama- Asiban, se poate forma curentul conform caruia investitorul strain a platit destul de mult pentru o companie romaneasca, iar cea mai mare tranzactie din asigurari nu ar trebui foarte mult analizata sau criticata, tinand cont ca a fost o preluare de tip private to private. Dar de ce sa nu translatam reusita vanzatorilor Asiban catre cazul CEC, care ar putea fi privatizata abia dupa 2011 si sa aplicam la vanzarea CEC, atat lectiile Petrom si BCR, cat si cazul Asiban.

De ce consider ca pretul oferit de francezi pe Asiban este unul foarte bun pentru cei patru actionari? In primul rand, cel mai simplu calcul ne arata ca valoarea de piata a companiei de asigurari este aproape de dublul primelor brute subscrise: 186 de milioane de euro in 2007. Spre comparatie, la alte tranzactii de calibru din asigurari, pretul pentru un euro din afacerile companiei preluate a fost cuprins intre 1 si 1,5 euro.

In al doilea rand, compania nu este profitabila. La o analiza atenta a contului de capital, ne dam seama ca actionarii Asiban au pierdut dintotdeauna bani, in ciuda unui profit de 3 milioane de euro estimat pentru anul trecut. Astfel, compania pierde din activitatile operationale, si doar finantistii Groupama stiu care este momentul in care Asiban va trece pe plus.

Al treilea argument se refera la cel mai important indicator luat in considerare de un fond de investitii atunc cand merge la cumparaturi: Perioada de recuperare (Payback period). De fapt, fondurile de private equity au fugit de Asiban. “In prima faza de negocieri, mai multe fonduri de investitii au fost interesate de Asiban, insa in finala au ramas doar investitori strategici”, ne spunea chiar baroneasa Arielle Malard, managing director la Rotschild, banca de investitii care s-a ocupat de vanzarea Asiban. De unde aceasta ezitare in masa a fondurilor de investitii care au in Romania o armata de specialisti pentru investitii in companii locale? Explicatia este simpla. Payback period, adica perioada de timp necesara pentru ca venitul net dintr-o investitie sa egaleze costul investitiei, este estimata in cazul Asiban la 10-15 ani! In general, fondurile de investitii cauta o perioada de recuperare a investitiei de doi-trei ani pentru a-si multiplica banii in trei-cinci ani, insa nu cumva si italienii de la Generali au considerat foarte indepartat acest orizont de timp, chiar daca au anuntat recent ca dispun de 5 miliarde euro pentru posibile achizitii?

Pretul de 350 milioane de euro poate fi exagerat si luand in considerare conjunctura externa nefavorabila, interesul fiind scazut din partea unor colosi financiari international.

Pe de alta parte, pretul este realist doar tinand cont de cresterea primelor subscrise cu 39% si cu aproape 7% peste media pietei romanesti si de acoperirea teritoriala a Asiban, compania fiind prezenta cu cele 141 de sucursale si agentii pe tot teritoriul Romaniei. Din nou, acest parametru ne aminteste de CEC, cu o reteaua extinsa care ajunge in orase mici si sate si ne intrebam daca nu cumva un actionarat privat nu ar gestiona mai eficient viitoarea privatizare a Batranei Doamne.

Daca in ultimul an, am fost surprinsi de faptul ca societati comerciale romanesti s-au vandut pentru sume de zece ori mai mari decat cifra de afaceri, la inceput de 2008 am vazut cum un proces competitiv a ridicat pretul Asiban la cote surprinzatoare. Investitorii strategici straini cumpara in Romania ca la carte: nu iau in considerare economia si piata asigurarilor de azi, ci cele de poimaine.


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.