Ce sanse are o bursa de energie independenta la Bucuresti?

Consideratiile care au condus la structurile atomistice de proprietate in bursele de energie bine acceptate si cu succes economic din UE.

In ultimele luni ale anului trecut s-a vorbit de posibila privatizare a OPCOM-ului si in acest context cateva televiziuni au gazduit opiniile unui austriac, ing. Hansjörg Tengg, fin cunoscator al networking-ului romanesc, in special din sectorul energetic. Tengg, 62 ani, a fost de mai multe ori la Bucuresti, dispune de o buna analiza a intereselor economice in sectorul energiei electrice si a burselor de marfuri in spatiul public si privat cu exceptionale relatii nu numai la guvernantii tarii sale ci si la Brüxelles.

Tengg detine prin intermediul uneia dintre societatile sale actiuni la bursa de energie austriaca EXAA, fiind si membru in consiliul de supraveghere al societatii austriece de productie si transport a energiei electrice VERBUND SA.

Am stat de vorba la Viena cu Tengg, intrebandu-l despre bursele de energie si operatorii pietei europene de astazi. „In prezent exista aproape 20 de burse de energie in cadrul celor 27 de state membre ale UE. Din momentul in care Uniunea Europeana a inceput liberalizarea pietei de energie, s-au dezvoltat 2 tipuri de burse de energie. Asa zisii „operatori” de pe piata energiei sunt ancorati in mod obisnuit in legislatia nationala referitoare la acest segment. Acestia sunt reglementati si monitorizati de catre autoritatile cu competente de reglementare a energiei sau sunt filiale ale operatorilor nationali ai sistemelor de transmisie (TSO) ori autoritati alocate direct ministerului de care apartine acest segment. Activitatile lor sunt protejate, dar limitate la pietele interne, pentru care au un monopol.

Aceste servicii includ, in general, acoperirea, stabilirea preturilor, achizitionarea si decontarea bilantului energetic, comertul day ahead spot si, posibil, licitatiile explicite transfrontaliere. Modelul lor international de afaceri este determinat de interesele TSO-urilor nationali, adesea si ale producatorilor la nivel national si ale comerciantilor, fiind sprijinit in general prin decizii politice.

Astfel, semnalele lor de pret nu sunt in general acceptate ca o ilustrare a fortei de piata a ofertei si a cererii in context international: OTE (Cehia), OPCOM (Romania), GME (Italia). Bursele de energie ca burse independente de marfuri se bazeaza din punct de vedere legal pe legislatiile nationale privitoare la pietele financiare (tranzactii derivate) si de marfuri. Ele sunt reglementate si supravegheate de catre acele ministere care sunt responsabile pentru aceste domenii, de cele mai multe ori Ministerul Finantelor sau Economiei respectiv autoritati corespunzatoare subordonate. Proprietarii sunt in mare parte companii private, care au rezultat din numarul mare de parti interesate de functiile oferite de o astfel de piata.

Participarea la aceasta piata este voluntara. Modelul sau international de afaceri este determinat de considerente strategice ale proprietarilor lor si se axeaza pe motivatia intrinseca de a stimula pietele si de a mari volumul de tranzactionare. Semnalele de pret sunt generate de catre forta de piata a cererii si ofertei, fara nici o influenta politica directa. Aceste burse de energie atrag usor comerciantii, obtin cu usurinta lichiditate si dezvolta increderea in functia lor independenta: EXXA, Austria, 12 proprietari; EEX, Germania, 44 proprietari; POWERNEXT, Franta, 10 proprietari; OMEL, Portugalia, 20 proprietari. Aceste exemple demonstreaza prin succesul lor de piata ca o structura diversificata de proprietate si un model de organizare putin ramificat sunt factorii cheie pentru a castiga increderea si pentru a genera activitati de tranzactionare”.

Cine ar fi posibilii actionari ai unei burse de energie independenta la Bucuresti?

Tengg mi-a rapuns, precizand ca in primul rand piata financiara nationala pune de obicei la dispozitia pietelor de marfuri si energie licenta comerciala. In multe cazuri, ea este de asemenea organ de monitorizare pentru supravegherea pietei si organizeaza de asemenea instanta de arbitraj independenta pentru litigiile comerciale. „Furnizorul IT de software, care ofera si mentine sistemul de comercializare si opereaza in multe cazuri si hard-ul, preluand de asemenea si responsabilitatea pentru securitatea sistemului. bancile care se ocupa cu solutionarea financiara a rezultatelor comerciale, comparabil cu rolul lor cunoscut pe pietele financiare. Aceste banci isi aduc aportul si prin expertiza lor in gestionarea riscului, pentru a face fata riscurilor financiare omoloage din comert”.

In contrast cu pietele financiare, bursele de energie necesita implinirea fizica a tranzactiilor, ceea ce implica colaborarea deplina a TSO-urilor.

Companiile producatoare si comerciantii de energie sunt participantii la piata si, prin urmare, clientii-cheie ai unei burse de energie. Statutul lor de proprietar demonstreaza interesul lor si sprijinul lor deplin vis-a-vis de piata si de lichiditatea ei. Cu cat este mai mare numarul de participanti pe piata, cu atat mai mare relevanta revine semnalelor de pret in tranzactiile day ahead si futures, a mai adaugat Tengg.

Citeste si dreptul la replica transmis Wall-Street de oficialii OPCOM.