Cursul de schimb: De ce argumentul contextului international este pe cale sa expire?

Pana acum cateva zile, cresterea cursului de schimb euro-leu a fost acoperita de situatia din Grecia, de trendul regional de depreciere a monedelor, de nelinistile din alte parti ale Europei. Trecand peste faptul ca deprecierea inca nu este una de anvergura, +2.9% de la inceputul anului - oare cum au perceput polonezii deprecierea zlotului de 15% in semestrul doi al anului trecut ? – sa vedem daca exista si alte argumente fundamentale, care tin de perspectiva interna.

Intr-o conferinta de presa recenta, domnul Guvernator Mugur Isarescu a raspuns tangential unei intrebari, formuland ipoteza ca raportul de schimb s-ar putea muta pe un palier superior fata de intervalul cu care economia a fost obisnuita, cel putin datorita unui diferential de inflatie acumulat in ultimii 3 ani fata de economia europeana.

Cum ar putea privi spre viitor un investitor international care opereaza pe piata romaneasca

Ne place sau nu, unii participanti la piata valutara tind sa aiba strategii de intrare si iesire din piata, pe termene scurte sau medii. Jucatorul strain se uita la date agregate, privirea lui este una din exterior. El nu are vreo preferinta emotionala pentru revenirea sau nu a salariilor in sectorul bugetar. Eventual se uita cu interes la modificari fiscale, cu conditia ca acestea sa capete credibilitate. Se disting deja cativa factori de risc privind urmatoarele 6 sau 12 luni, deoarece au fost demarate sau lansate cateva masuri promise de noul guvern, fara a oferi deocamdata raspunsuri complete care sa inchida cercul incertitudinii.

Factorul 1: Reparatia pe care orice guvern ar fi facut-o

Constrans social, orice guvern ar fi fost acum la putere ar fi trecut la reintregirea salariilor in sectorul bugetar. Constrans juridic, orice guvern ar fi rambursat treptat sumele retinute ilegal sub forma de CASS de la pensionari. Marjele de manevra erau asadar restranse, insa de aici incep primele calcule. Suplimentul net de cheltuieli bugetare pe 12 luni complete de efect este de circa 600 milioane EUR. Daca deficitul bugetar 2012 este marginal afectat, fara a iesi dintr-un interval acceptabil, o presiune suplimentara apare pentru anul viitor. Un investitor care vede o economie in crestere lenta, in care PIB-ul si veniturile bugetare in termeni nominali se majoreaza doar dintr-un efect inflationist isi ia primele masuri de precautie


Factorul 2: Modificari importante de politica fiscala, incepand cu anul 2013

Atunci cand se vorbeste despre diminuarea poverii fiscale prin reducerea CAS si impozitarea in trepte a veniturilor, se mizeaza pe o transparentizare a veniturilor si pe o eventuala crestere a numarului de salariati, astfel incat incasarile totale la buget sa nu fie afectate semnificativ. Insa cum ramane impactul de sens contrar, aceasta intentie fiind aproape anulata de impunerea unui salariu minim de 800 RON, mai mare cu 33% fata de anul 2010 ?

O revenire la impozitare diferentiata pe venit, chiar daca nu mai mult de 16% din prezent, presupune costuri suplimentare cu administrarea si ar genera un comportament de migrare spre transele de venit cu impozit mai mic, unde din nou impactul nu poate fi cuantificat.

Investitorul privat se poate intreba daca nu cumva mai binele intentionat se va dovedi dusmanul binelui.

Singura idee careia i se poate atasa semnul plus pana acum este cea a cotei diferentiate de TVA in sfera produselor agricole. Daca aceasta politica se va implementa intr-un mod coerent, se vor putea include treptat in circuitul economic segmente bune din economia nefiscalizata.

Modificarile fiscale induc un efect de cateva sute milioane EUR pentru un an intreg, asadar politica bugetara este pusa in fata gasirii unor surse de venituri sau a unor economii privind cheltuielile care sa compenseze circa 1 miliard EUR pe an rezultat din primii 2 factori.

Factorul 3: Sursele imediate cautate pentru acoperirea diferentelor la buget

Unul din pilonii pe care se construieste argumentatia crearii de cheltuieli prin salarii si a spatiului micsorarii unor taxe este acela ca exista suficiente rezerve de eficienta in alocarea banilor de la buget, rezerve care odata activate vor conduce la economii in cheltuielile publice totale. Stim despre aceste ineficiente, este adevarat ca niciun guvern nu le-a stapanit; cel mult un guvern poate taia un program de investitii inventat de cel anterior, ca apoi sa inventeze la randul sau alte programe.

Un alt argument, care prin fragilitatea lui nu poate fi numit pilon, este efectul de antrenare odata cu cresterea salariilor nominale. Se cunoaste faptul ca aceasta este in fapt o iluzie, caci tocmai vorbim in aceste zile despre evolutia cursului de schimb.

Mai nou este anuntata si intentia suprataxarii veniturilor din anumite industrii, in speta industria petroliera, iar aici mediul de afaceri spera ca aceasta idee sa nu devina un pilon. Ar fi cea mai “anti-business” masura din partea unui Guvern care doreste a fi recunoscut drept unul “pro-business”.

Transferul acestei presiuni catre pretul final al energiei si combustibililor este primul impact care poate fi intuit inca de pe acum.

Ca principiu, negocierea mai buna a redeventelor pentru resurse este oricand preferabila in fata vanarii veniturilor sau profiturilor exceptionale. Primul tip de masura este transparenta, efectul poate fi estimat de ambele parti implicate, in timp ce taxarea pe venituri sau profituri considerate exceptionale inhiba transparenta in conditiile in care rezultatele financiare pot fi semnificativ ajustate prin transferuri de profit.

Pana la urma, de la ce nivel se considera ca un profit este exceptional, astfel incat sa devina obiect al unei “windfall gain tax”?

Impozitarea unor profituri excesive a fost enuntata si acum cativa ani pentru sectorul bancar, iar in final nu a fost implementata in Romania. In schimb a fost implementata incepand cu anul 2010 in Ungaria in detrimentul mediului de business.

Cateva dintre efectele pe pietele financiare: deprecierea cu 10-20% a forintului fata de euro in ultimii 2 ani, iar indicele bursei de la Budapesta este acum cu aproape 30% mai jos comparativ cu 2010.


Factorul 4: Crearea de noi surse de crestere si de eficienta economica

Primii 3 factori induc incertitudini, investitorii neavand suficienti termeni care insumati sa conduca la un rezultat in echilibru.

Pe de alta parte, daca Guvernul va infaptui cateva dintre masurile pe care anteriorul executiv nu le-a dus la indeplinire, atunci putem avea premisele unui surplus net pentru economie pe termen lung, iar factorii 1 si 2 pot redeveni sustenabili.

Probabilitatea pe care fiecare o acorda realizarii acestor obiective este un element subiectiv, de aceea nu o enunt aici.

- intreruperea extragerii de rente din economie de catre “baietii priceputi”. Daca pana la finalul acestei luni asa cum a promis, Guvernul va putea anunta o solutionare concreta a acestor contracte, atunci va putea contoriza un prim succes;
- continuarea privatizarii in interesul economiei nationale, management privat ca masura pre-privatizare.
- crearea polilor de crestere care sa genereze tractiune in jurul lor in mai multe zone ale Romaniei. Aceasta viziune este mai clar formulata acum fata de guvernele anterioare, ramane insa de vazut maniera si viteza de implementare.

In concluzie, se poate accepta la limita faptul ca reintregirea salariilor in sectorul public si rambursarea retinerilor ilegale de CASS reprezinta maximul pe care si-l poate permite bugetul, inainte de a afecta semnificativ echilibrele fragile.

Faptul ca vom fi in zona unui deficit de 2-2,3% in 2012 nu da dreptul unor manevre necontrolate suplimentare.

Pentru restul enunturilor, unele dintre ele fiind indicat sa nu devina masuri, exista consilieri guvernamentali care percep lucrurile atat dinspre administrativ cat si dinspre pietele financiare si economia reala, avem de asemenea un ministru delegat pentru relatia cu mediul de afaceri.

Economia privata proiecteaza asteptarile asupra acestor persoane, astfel incat in timp sa se poata spune despre acest guvern ca este “pro-business”. Asa cum au demarat lucrurile, ar fi o surpriza, dar nu o imposibilitate!


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.