72 % din consumatorii europeni consideră că designul produsului este important
Rezultatele unui nou sondaj la nivelul UE arată că 72 % din consumatorii europeni consideră că designul produsului este important când decid ce să cumpere. Aproximativ o treime (31 %) afirmă că designul este foarte important sau extrem de important când achiziționează un produs.
În plus, jumătate dintre consumatorii din UE apreciază un design de calitate, iar aproape 3 din 4 (73 %) sunt dispuși să plătească mai mult pentru un produs cu un design mai bun.
Designul contează în special pentru consumatorii mai tineri: 80 % dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani afirmă că este un factor important în deciziile lor de cumpărare. Tinerii sunt mai dispuși să plătească prețuri mai mari pentru produse mai bine proiectate și să asocieze designul cu emoții pozitive.
La nivel sectorial, datele arată că designul are o influență deosebită în industria mobilierului și a modei, 76 % din consumatorii din UE considerându-l foarte important când cumpără mobilier și 66 % când cumpără îmbrăcăminte și accesorii.
Deși calitatea și prețul rămân cei mai importanți factori de achiziție, designul joacă un rol în influențarea preferințelor consumatorilor, în special în rândul generațiilor mai tinere.
Valoarea designului îl face însă vulnerabil la contrafacere și copiere neautorizată, fenomene care rămân răspândite în sectoare-cheie ca moda, mobilierul, electronicele și alte bunuri de consum.
În România, contrafacerea cauzează pierderi anuale de 256 milioane euro
Produsele contrafăcute care imită aspectul produselor originale au devenit foarte răspândite, alimentate de expansiunea comerțului electronic și de influența rețelelor sociale. Aproximativ 13 % din europeni declară că au cumpărat intenționat produse contrafăcute, procentul ajungând la 26 % în rândul consumatorilor tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani.
Potrivit datelor EUIPO, industria modei și a confecțiilor, strâns legată de domeniul designului, suferă pierderi anuale estimate la 12 miliarde euro, iar contrafacerea genților de mână, bijuteriile și ceasurile înseamnă pierderi anuale de vânzări în valoare de aproximativ 2,7 miliarde EUR la nivelul UE pentru producătorii de produse originale. În România, contrafacerea cauzează pierderi anuale de 256 milioane euro în sectorul articolelor de îmbrăcăminte și de 75 milioane EUR în sectorul genților, bijuteriilor și ceasurilor.
IMM-urile sunt vulnerabile la acest tip de încălcări, întrucât se bazează adesea pe un număr mic de desene și modele distinctive și au o capacitate limitată de a-și urmări și apăra drepturile asupra desenelor și modelelor.
Dincolo de impactul economic, produsele contrafăcute pot prezenta riscuri grave pentru sănătatea și siguranța consumatorilor și pentru mediu deoarece nu respectă standardele de siguranță și de calitate. De asemenea, conform cercetărilor, comerțul cu produse contrafăcute este legat de rețelele infracționale și, în unele cazuri, de exploatarea prin muncă.
Cum poate fi obținută protecția unui desen sau model
Industriile bazate pe design au o pondere importantă în economia Uniunii Europene. Acestea asigură aproximativ 28 de milioane de locuri de muncă, echivalentul a 13% din totalul locurilor de muncă din UE, și generează peste 16% din PIB-ul blocului comunitar.
Potrivit datelor EUIPO, întreprinderile mici care își înregistrează desenele și modelele obțin venituri cu aproape 30% mai mari per angajat și plătesc salarii cu aproape 25% mai mari decât cele care nu dețin drepturi de proprietate intelectuală înregistrate. Cu toate acestea, doar aproximativ 1% dintre IMM-urile din Uniunea Europeană dețin astfel de drepturi.
Recent, Uniunea Europeană a modificat legislația privind protecția desenelor și modelelor pentru a simplifica procedurile și a reduce costurile de înregistrare. În prezent, protecția unui desen sau model la nivelul întregii UE poate fi obținută printr-o singură cerere, iar taxa de depunere începe de la 350 de euro. Drepturile sunt valabile în toate cele 27 de state membre și pot fi reînnoite până la o perioadă maximă de 25 de ani.
