In contextul in care Consiliul Concurentei a infirmat alegatiile Guvernatorului privind evenimentele de pe piata monetara din octombrie 2008 si a invalidat astfel farsa mediatica mentinuta timp de 4 ani, va inapoia Guvernatorul distinctia oferita de Presedintele Romaniei?
In octombrie 2008, in plina campanie electorala si cu un an inainte de campania pentru realegerea consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, dupa o greseala majora de invatacel in gestiunea lichiditatii de piata guvernatorul a iesit public cu o poveste legata de un presupus atac speculativ. Ca sa isi valideze teoria a “chemat” in ajutor prin mesajele publice alte institutii ale statului inclusiv Consiliul Concurentei.
Consiliul Concurentei tocmai a anuntat dupa o strofocare de 5 ani ca nu a existat un demers concertat in piata in perioada octombrie - noiembrie 2008, ca a amendat BRD si Raiffeisen pe forma nu pe fond si prin urmare ca intreaga poveste a guvernatorului nu este validata de o institutie independenta a statului neimplicata in aceasta tarasenie.
Gestionand foarte bine canalele media si blocand comunicarea bancilor prin interpretarea dimboviteana a instrumentului de politica monetara “moral susasion” (practic cine povestea realitatea jocului se trezea cu controale prelungite ce sicanau activitatea de zi cu zi a bancii respective ori i se mentiona numele in presa) Guvernatorul a reusit sa convinga Presedintele sa ii acorde o distinctie a statului pentru merite deosebite in gestionarea “atacului”.
Varianta de “Moral suasion” dimbovitean e un gen de sula-n coaste.
Participantii la sarada pot sa vorbeasca acum in masura in care investigatia s-a finalizat si au expirat angajamentele cu fostii angajatori.
Nevoia conducatorului BNR de a inventa o poveste cu impact media si sa abata atentia de la adevaratii vinovati a aparut ca urmare a gestionarii defectuaose a lichiditatii in piata interbancara. Practic, desi a fost avertizat public cu o saptamina inainte intr-o emisiune televizata ca daca scoate lichiditatea din piata dobanzile ajung la 1000% si se blocheaza canalul creditului neincrezator si fara cunostinte de mecanica pietei, a facut-o. Rezultatul a fost ca dobanzile au ajuns sa fie tranzactionate la 1000% in piata monetara prin instrumentele numite swapuri valutare. Aceste intrumente sunt echivalentul unui depozit cu colateral.
Bancile locale au o capacitate limitata de a lua pozitii valutare deoarece exista o restrictie care le ingradea la momentul respectiv la maximum 20% din capital. Cum capitalul trebuie tinut in moneda locala, practic o banca care vine cu un capital de 100 milioane euro poate sa cumpere inapoi si sa tina in pozitia valutara maxim 20 de milioane euro ceea ce inseamna ca este practica imposibila specularea contra bancii centrale din pozitia de banca locala. Suplimentar este contra ratiunii de a face bani in a sta lung in pozitia valutara (a cumpara valuta folosind moneda locala) in conditiile in care dobanzile la moneda locala, Ron erau asa de ridicate.
Bancile locale au facut foarte multi bani spre frustrarea suplimentara a BNR prin urmatorul mecanism. Bancile mergeau cu portofoliul de titluri la BNR si accesau asa numita facilitate de Lombard ceea ce inseamna ca contra portofoliului de titluri reuseau sa se imprumute O/N la 14,5%. Acesti bani erau plasati ulterior la dobanzi de sute la suta. Practic o masina de facut bani spre disperarea BNR.
Deoarece BNR a scos lichiditatea din sistem dobanzile de piata s-au urcat peste 100% pe intreaga curba tranzactionabila ceea ce a facut ca toate instrumentele a caror prêt era legat de piata sa fie afectate.
In disperare de cauza, vazind ca sunt afectate si dobanzile Robor la care erau legate creditele (1 luna si 3 luni), BNR a utilizat o metoda pe care o mai utilizase si in trecut si anume sa lucreze netransparent. Un sef de serviciu care ulterior a fost promovat a sunat bancile din piata sa tina dobanzile din pagina de fixing cat mai scazute.
PROBLEMA a aparut cand a uitat sa sune toata lista ci a sunat doar prietenii de la 5 banci lansandu-le pe celelate 5 in offside-ul potlogariei. Ironia sortii este ca printre cele 5 ascultatoare si care au tinut doar in pagina dobanzile jos desi piata era sus s-au aflat si cele doua penalizate pentru forma.
Ca rezultat, cinci banci aveau aceleasi cotatii reduse in pagina (in zona 18% cu 24%) desi cotatiile reale erau de peste 100%, iar una nici nu mai cota din lipsa de lichiditate. Celelalte cinci care nu au primit indicatia din BNR cotau asa cum cerea Codul de Conduita al Asociatiei Dealerilor (ACI Romania) si asa cum era piata, care incotro. Una din banci chiar s-a plins Reuters ca nu poate sa puna dobanzi cu 3 digiti in pagina de fixing.
Practic, BNR a incercat sa musamalizeze greseala si problemele din piata folosind firul scurt si dimboviteana “moral suasion” dar din incompetenta unui sef de serviciu telefonul nu a ajuns la toata lumea.
Incetineala cu care s-a miscat Consiliul Concurentei nu e probabil deloc intimplatoare deoarece le-a trebuit mult sa se lase convinsi ca nu e cazul sa repete un eveniment petrecut in Austria cand banca centrala a fost mentionata ca cea care a contribuit la “distorsionarea” pietei prin diferitele mecanisme. In cazul Romaniei s-ar fi vorbit de “moral suasion” pe telefon. Practic, Consiliul Concurentei s-a multumit cu cele doua amenzi cu care facut “dreptate” in “forma”.
Pentru a deturna atentia de la realitatea seriei de greseli au fost mentionate in presa numele altor 4 banci. Motivatia pentru aceasta alegere este destul de prozaica in sensul in care cele 4 erau in grupul care nu a fost sunat de seful de serviciu din BNR si diferitii reprezentanti mentionati aveau animozitati cu diferite persoane din BNR. De exemplu un trezorier cistiga ani la rind sefia Asociatiei Dealerilor (ACI Romania) desi era dorita de respectivul sef de serviciu si suplimentar ii tot atragea atentia la numeroasele greseli realizate de-a lungul timpului.
Altii atrageau atentia in mod public asupra greselilor repetate de politica monetara si a inoportunitatii politicii monetare si de credit date fiind anticiparile de contractie economica pentru 2009. Fara o miscare brutala si o poveste neadevarata ar fi fost greu pentru corifeii economiei romanesti sa gestioneze anumite pareri care anuntau contractie in 2009 cand acestia propovaduiau Romania ca insula de stabilitate.
Banii se cumpara si se vind prin urmare mentinerea artificial redusa a dobanzilor in piata afecteaza deponentii in aceleasi conditii in care mentinerea artificial ridicata a dobanzilor afecteaza pe cei care au credite. In Romania volumul depozitelor afectate de dobanzi la lei scazute este mai mare decat volumul creditelor in lei afectate de dobanzi ridicate.
Dupa incidentul cu fixarea telefonica a dobinzilor la nivele reduse BNR a introdus o alta masura de restrictionare a nivelui publicat al dobanzilor desi dobanzile de piata nu s-au potolit luni de zile. De altfel, canalul creditului dupa aceasta gestionare defectuoasa si musamalizarea in presa prin crearea unei povesti incorecte a fost blocat pentru urmatorii ani. Masura luata de BNR doar pentru a acoperi situatia din piata prin fixarea artificiala a cotatie Robor a fost in a nu publica dobanzi peste 18,25%. Pentru cei care au urmarit curba de dobanda Robor aceasta este motivatia pentru care luni la rind aceasta cotatie a fost nemiscata si nu rezolvarea problemei de gestiune a lichiditatii.
Suma totala cu care a intervenit BNR in piata pe parcursul a citeva saptamini este modesta, probabil nici in top 10 istoric in schimb expunera media probabil este detasat pe primul loc.
Valuta cumparata in acea perioada reprezenta in cea mai parte nu atat pozitii speculative (asa cum am aratat mai sus structural nu erau posibile pentru bancile locale), ci inchiderea de pozitii deschise anterior. Practic, investitorii au vindut in lunile anterioare lui octombrie 2008 valuta contra moneda locala pentru a beneficia de dobanda mai mare la leu decat la euro iar dupa anuntul legat de cresterea salariilor profesorilor au decis sa-si marcheze profiturile si sa nu mai stea cu pozitiile deschise data fiind incertitudinea legata de alegerile care aveau loc peste o luna.
In conditiile in care intreaga poveste media generata de BNR a fost doar un fals menit sa ascunda propriile greseli de gestionare a lichiditatii si de anticipare a ciclurilor economice, sa-si protejeze oamenii, sa platesca polite ma face sa cred ca o schimbare de cadre la BNR este o gura de oxigen pentru intregul sistem financiar bancar din Romania si implicit o sansa de crestere pentru economia reala.
In octombrie 2008, in plina campanie electorala si cu un an inainte de campania pentru realegerea consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, dupa o greseala majora de invatacel in gestiunea lichiditatii de piata guvernatorul a iesit public cu o poveste legata de un presupus atac speculativ. Ca sa isi valideze teoria a “chemat” in ajutor prin mesajele publice alte institutii ale statului inclusiv Consiliul Concurentei.
Consiliul Concurentei tocmai a anuntat dupa o strofocare de 5 ani ca nu a existat un demers concertat in piata in perioada octombrie - noiembrie 2008, ca a amendat BRD si Raiffeisen pe forma nu pe fond si prin urmare ca intreaga poveste a guvernatorului nu este validata de o institutie independenta a statului neimplicata in aceasta tarasenie.
Gestionand foarte bine canalele media si blocand comunicarea bancilor prin interpretarea dimboviteana a instrumentului de politica monetara “moral susasion” (practic cine povestea realitatea jocului se trezea cu controale prelungite ce sicanau activitatea de zi cu zi a bancii respective ori i se mentiona numele in presa) Guvernatorul a reusit sa convinga Presedintele sa ii acorde o distinctie a statului pentru merite deosebite in gestionarea “atacului”.
Varianta de “Moral suasion” dimbovitean e un gen de sula-n coaste.
Participantii la sarada pot sa vorbeasca acum in masura in care investigatia s-a finalizat si au expirat angajamentele cu fostii angajatori.
Nevoia conducatorului BNR de a inventa o poveste cu impact media si sa abata atentia de la adevaratii vinovati a aparut ca urmare a gestionarii defectuaose a lichiditatii in piata interbancara. Practic, desi a fost avertizat public cu o saptamina inainte intr-o emisiune televizata ca daca scoate lichiditatea din piata dobanzile ajung la 1000% si se blocheaza canalul creditului neincrezator si fara cunostinte de mecanica pietei, a facut-o. Rezultatul a fost ca dobanzile au ajuns sa fie tranzactionate la 1000% in piata monetara prin instrumentele numite swapuri valutare. Aceste intrumente sunt echivalentul unui depozit cu colateral.
Bancile locale au o capacitate limitata de a lua pozitii valutare deoarece exista o restrictie care le ingradea la momentul respectiv la maximum 20% din capital. Cum capitalul trebuie tinut in moneda locala, practic o banca care vine cu un capital de 100 milioane euro poate sa cumpere inapoi si sa tina in pozitia valutara maxim 20 de milioane euro ceea ce inseamna ca este practica imposibila specularea contra bancii centrale din pozitia de banca locala. Suplimentar este contra ratiunii de a face bani in a sta lung in pozitia valutara (a cumpara valuta folosind moneda locala) in conditiile in care dobanzile la moneda locala, Ron erau asa de ridicate.
Bancile locale au facut foarte multi bani spre frustrarea suplimentara a BNR prin urmatorul mecanism. Bancile mergeau cu portofoliul de titluri la BNR si accesau asa numita facilitate de Lombard ceea ce inseamna ca contra portofoliului de titluri reuseau sa se imprumute O/N la 14,5%. Acesti bani erau plasati ulterior la dobanzi de sute la suta. Practic o masina de facut bani spre disperarea BNR.
Deoarece BNR a scos lichiditatea din sistem dobanzile de piata s-au urcat peste 100% pe intreaga curba tranzactionabila ceea ce a facut ca toate instrumentele a caror prêt era legat de piata sa fie afectate.
In disperare de cauza, vazind ca sunt afectate si dobanzile Robor la care erau legate creditele (1 luna si 3 luni), BNR a utilizat o metoda pe care o mai utilizase si in trecut si anume sa lucreze netransparent. Un sef de serviciu care ulterior a fost promovat a sunat bancile din piata sa tina dobanzile din pagina de fixing cat mai scazute.
PROBLEMA a aparut cand a uitat sa sune toata lista ci a sunat doar prietenii de la 5 banci lansandu-le pe celelate 5 in offside-ul potlogariei. Ironia sortii este ca printre cele 5 ascultatoare si care au tinut doar in pagina dobanzile jos desi piata era sus s-au aflat si cele doua penalizate pentru forma.
Ca rezultat, cinci banci aveau aceleasi cotatii reduse in pagina (in zona 18% cu 24%) desi cotatiile reale erau de peste 100%, iar una nici nu mai cota din lipsa de lichiditate. Celelalte cinci care nu au primit indicatia din BNR cotau asa cum cerea Codul de Conduita al Asociatiei Dealerilor (ACI Romania) si asa cum era piata, care incotro. Una din banci chiar s-a plins Reuters ca nu poate sa puna dobanzi cu 3 digiti in pagina de fixing.
Practic, BNR a incercat sa musamalizeze greseala si problemele din piata folosind firul scurt si dimboviteana “moral suasion” dar din incompetenta unui sef de serviciu telefonul nu a ajuns la toata lumea.
Incetineala cu care s-a miscat Consiliul Concurentei nu e probabil deloc intimplatoare deoarece le-a trebuit mult sa se lase convinsi ca nu e cazul sa repete un eveniment petrecut in Austria cand banca centrala a fost mentionata ca cea care a contribuit la “distorsionarea” pietei prin diferitele mecanisme. In cazul Romaniei s-ar fi vorbit de “moral suasion” pe telefon. Practic, Consiliul Concurentei s-a multumit cu cele doua amenzi cu care facut “dreptate” in “forma”.
Pentru a deturna atentia de la realitatea seriei de greseli au fost mentionate in presa numele altor 4 banci. Motivatia pentru aceasta alegere este destul de prozaica in sensul in care cele 4 erau in grupul care nu a fost sunat de seful de serviciu din BNR si diferitii reprezentanti mentionati aveau animozitati cu diferite persoane din BNR. De exemplu un trezorier cistiga ani la rind sefia Asociatiei Dealerilor (ACI Romania) desi era dorita de respectivul sef de serviciu si suplimentar ii tot atragea atentia la numeroasele greseli realizate de-a lungul timpului.
Altii atrageau atentia in mod public asupra greselilor repetate de politica monetara si a inoportunitatii politicii monetare si de credit date fiind anticiparile de contractie economica pentru 2009. Fara o miscare brutala si o poveste neadevarata ar fi fost greu pentru corifeii economiei romanesti sa gestioneze anumite pareri care anuntau contractie in 2009 cand acestia propovaduiau Romania ca insula de stabilitate.
Banii se cumpara si se vind prin urmare mentinerea artificial redusa a dobanzilor in piata afecteaza deponentii in aceleasi conditii in care mentinerea artificial ridicata a dobanzilor afecteaza pe cei care au credite. In Romania volumul depozitelor afectate de dobanzi la lei scazute este mai mare decat volumul creditelor in lei afectate de dobanzi ridicate.
Dupa incidentul cu fixarea telefonica a dobinzilor la nivele reduse BNR a introdus o alta masura de restrictionare a nivelui publicat al dobanzilor desi dobanzile de piata nu s-au potolit luni de zile. De altfel, canalul creditului dupa aceasta gestionare defectuoasa si musamalizarea in presa prin crearea unei povesti incorecte a fost blocat pentru urmatorii ani. Masura luata de BNR doar pentru a acoperi situatia din piata prin fixarea artificiala a cotatie Robor a fost in a nu publica dobanzi peste 18,25%. Pentru cei care au urmarit curba de dobanda Robor aceasta este motivatia pentru care luni la rind aceasta cotatie a fost nemiscata si nu rezolvarea problemei de gestiune a lichiditatii.
Suma totala cu care a intervenit BNR in piata pe parcursul a citeva saptamini este modesta, probabil nici in top 10 istoric in schimb expunera media probabil este detasat pe primul loc.
Valuta cumparata in acea perioada reprezenta in cea mai parte nu atat pozitii speculative (asa cum am aratat mai sus structural nu erau posibile pentru bancile locale), ci inchiderea de pozitii deschise anterior. Practic, investitorii au vindut in lunile anterioare lui octombrie 2008 valuta contra moneda locala pentru a beneficia de dobanda mai mare la leu decat la euro iar dupa anuntul legat de cresterea salariilor profesorilor au decis sa-si marcheze profiturile si sa nu mai stea cu pozitiile deschise data fiind incertitudinea legata de alegerile care aveau loc peste o luna.
In conditiile in care intreaga poveste media generata de BNR a fost doar un fals menit sa ascunda propriile greseli de gestionare a lichiditatii si de anticipare a ciclurilor economice, sa-si protejeze oamenii, sa platesca polite ma face sa cred ca o schimbare de cadre la BNR este o gura de oxigen pentru intregul sistem financiar bancar din Romania si implicit o sansa de crestere pentru economia reala.
