Atitudinea este definita de felul nostru de a fi, de a ne comporta . Limbajul non-verbal devanseaza in general mesajul verbal. Mimica si gestica ne tradeaza subconstientul. Evidenta disproportiilor dintre cuvant si actiune transpare in cazul in care vocabularul minimal, insusit intr-un proces educational condensat si informal, nu este in masura sa nuanteze strategiile personalizate, sa favorizeze dialogul profund. Care este vocabularul minimal al liderilor mediului de afaceri de astazi: echipa, atitudine pozitiva, responsabilitate, nevoile clientului, competitie loiala, valori, dialog, echitate, adevar, sanse egale, empatie, etc.
Relativitatea continuturilor acestor notiuni este evidenta in conditiile de criza. Atunci cand pe campul de bataie, reprezentat de piata, se intalnesc adversari cu acelasi vocabular minimal. Atunci incepe sarabanda compromisurilor. Atunci ne comportam asa cum suntem de fapt, deoarece trebuie sa marcam diferentele. Or, diferenta suntem noi, cu egoismul initial, inoculat in faza de conceptie. Diferentele inseamna nuante, iar nuantele sunt generate de bogatia limbajului dat de profunzimea educatiei in domeniile de interfata.
Atitudinile “trendy” , de tipul: “Sunt un invingator. Eu pot, voi puteti, noi putem pentru ca ceea ce spunem declanseaza inevitabil succesul” sunt doar paleative similare dietelor din revistele de femei in lunile dinaintea inceputurilor de vacanta.
Daca pentru culturile Extremului orient si pentru culturile de pe continentul American (cu impact mai mare odata cu deplasarea spre saracia sudului) acest tip de mesaj este mobilizator (de regula, pe termen scurt) pentru Europa, unde principiul “Cogito ergo sum“ guverneaza inca deciziile, acest tip de comunicare conduce eventual la ridicari sceptice din sprancene si zambete condescendente. Aceste zambete n-au nici o legatura cu cele afisate increzator de “top executivii” greilor de la bursele lumii in rapoartele financiare anuale.
Paradoxal, cu cat te deplasezi spre est, oamenii, care conteaza in luarea deciziilor, devin mai circumspecti atunci cand este vorba de siguranta succesului. Cu inteligenta cameleonica construita in perioada comunista, dupa ce am invatat limbajul globalizarii la traversarea puntilor, cugetarea mioritica genereaza actiuni de neinteles pentru culturile organizationale occidentale. Cuget, deci supravituiesc, se regaseste si in zona politicului si a pietei iar, mai nou, dar foarte vizibil, in zona mass media.
Descartes in “Meditatii” ne indeamna sa fim prudenti in a ne abandona in totalitate retetelor care nu ne-au dezamagit macar odata. Tinand cont de deceptiile ultimilor ani, care ne-au invadat fara drept de apel cele mai intime zone ale existentei, putem spune ca avem solutii pentru orice.
Ingrijoratoare ramane, insa, invazia de atitudini de import, fara fond, pe care generatia iesita de pe bancile universitatilor nostre, generatoare de uscaciune spirituala, le confunda cu cultura succesului. Succesul si supravietuirea au in comun doar litera de inceput. Cei mai multi se multumesc sa o citeasca doar pe aceasta!
