Capra vecinului 2.0

Intro: De obicei, conceptul de tragedy of the commons e pomenit in legatura cu disparitia pestelui din oceane, cu incalzirea globala, sau cu subtierea stratului de ozon. Mai rar, cred, se refera la taximetristii de la Otopeni.

Cadrul general: Am multumit lui Dumnezeu cand a fost desfiintat monopolul taximetristilor scumpi de la aeroport. Mi se parea nu doar un atentat la banii mei, dar si o nedreptate si o incalcare a concurentei libere. Ma mir ca nu a sesizat cineva Consiliul Concurentei. Si am inceput sa folosesc, fericit, si la Otopeni, aplicatia mea Clever de chemat taxiuri. Faceam comanda pe aplicatie, apoi spuneam frumos indicativul la un birou, respectivul functionar dadea un mail si taxiului meu, care astepta jos in parcare, i se deschidea bariera sa vina sa ma ia. Toate bune si frumoase. Dezavantajul metodei, vazut cu ochii mei, era in ceea ce ii priveste pe calatorii straini proaspat aterizati, care nu intelegeau mai nimic din sistemul asta. Am asistat o data la stupoarea unui domn francez, mai in varsta, cand i-am explicat ce trebuie sa faca. Si nici nu il puteam ajuta, pentru ca aplicatia mea nu cheama decat un taxi. Asa ca l-am luat cu mine.

Problema: Clever a fost destept si a adus in interiorul terminalului un dispozitiv cu ecran tactil de unde poti chema in cateva secunde un taxi. Foarte civilizat! Doar ca mie imi place sa evit aglomeratia si sa imi folosesc propriile aplicatii, asa ca, la ultimele doua-trei sosiri pe Otopeni, am incercat sa folosesc Clever de pe telefon. Surpriza! „Aplicatie momentan indisponibila”. L-am intrebat pe domnul functionar de care am povestit, dar n-a vrut sa imi spuna de ce. Am aflat, insa, de la un taximetrist simpatic: cand mai aveau cativa colegi in fata pana sa le vina randul, unii taximetristi din parcarea de jos foloseau Clever pe propriul telefon ca sa lanseze comenzi false pentru colegii din fata lor si, astfel, sa ajunga mai repede la cascaval. Colegii lor ajunsi sus la comanda nu gaseau pe nimeni, le era interzis sa ia alt calator, asa ca se reintorceau la o coada de cateva ore. Asa ca acum aplicatia pe telefon nu se mai poate folosi de catre nimeni in tot aeroportul! Mi se pare trist, dar simptomatic pentru placerea romaneasca de a da cu bata in balta.

Analiza: Tragedy of the commons (o sa pastrez expresia in engleza, pentru ca traducerea „tragedia bunurilor comune” ma duce cu gandul la un partaj) se refera la exploatarea exagerata a unei proprietati comune de catre indivizi care actioneaza conform propriului interes imediat, desi sunt constienti ca epuizarea respectivei resurse va afecta negativ, pe termen lung, intregul grup. In cazul taximetristilor nostri tepari sunt mai multe commons care dispar:

1. satisfactia clientilor (ca mine) care prefera sa isi foloseasca aplicatia pe mobil,
2. confortul mental al tuturor taximetristilor (inclusiv al „faptasilor”) ca nu vor pati si ei aceeasi teapa,
3. comenzile personalului din aeroport, care nu vor sa se deplaseze pana in terminal pentru a folosi dispozitivul,
4. increderea clientilor in taximetristii de la Otopeni (mai ales in cazul recentului eveniment tragic),
5. solidaritatea taximetristilor cu pret normal in fata celorlalti.
s. a. m. d.

Puf! Disparute in fum.

Alaturi de tragedy of the commons exista in teoria utilitarista si conceptul de enlightened self-interest (propriu interes luminat), care se refera la persoane care actioneaza, aparent altruistic, in interesul celorlalti, sau al grupului, pentru ca stiu ca astfel isi servesc, in cele din urma, propriul interes. Nu cred ca altruismul, comportamentul moral sau, in general, inclinatia de a alege sa faci bine se mai pot invata de catre adulti. Sau ca se pot invata logic, cu argumente. Totusi, as vrea ca taximetristii care faceau comenzi false sa poata afla cati bani pierd ei, personal, din cauza afectarii generale a business-ului. Dupa cum as vrea, de exemplu, ca cei care blocheaza intersectiile sa inteleaga cat timp pierd ei, personal, pe saptamana din cauza intersectiilor blocate. Si tot asa.

In legatura cu tragedy of the commons, solutia cel mai des pomenita este reglementarea accesului la proprietatea comuna. Mai e, insa, o solutie si mi-as dori ca, in societatea romaneasca, precum si in mediul de business autohton, pagubosul „sa moara si capra vecinului” sa fie inlocuit de mult mai profitabilul „doing well by doing good”.

PS: Scuzati, va rog, abuzul de expresii englezesti!



Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.