-
Șeful celei mai mari bănci din Europa demisionează
-
Credit ipotecar dobândă fixă: O bancă din România oferă o dobândă de 4,9%
-
Statul s-a împrumutat peste 1 miliard de lei în ultimele două zile de la bănci
-
Guvernul amână noua taxare a bogaÈ›ilor: ce alte măsuri fiscale a mai aprobat
-
ROCA Investments a ajuns la o valoare de piață de 81,64 milioane euro
-
Finanțare de 65,33 milioane de euro pentru un parc eolian de 48 MW la Pecineaga
KPMG: Posibile politici fiscale anti-criza ar putea include acceptarea unui deficit bugetar moderat
In privinta modalitatilor de imbunatatire a sistemului de colectare si de atragere in sistem a veniturilor din economia subterana, Madalina Racovitan, Senior Manager, Taxation Services, KPMG Romania, spune ca politica de administrare fiscala este cea care necesita o schimbare de mentalitate in sensul fluidizarii si asigurarii transparentei sistemului.
„Poate cel mai bun exemplu de deficienta a sistemului de colectare este ceea ce se intampla de obicei in practica cu rambursarea TVA si anume rambursari cu intarziere ale taxei datorate birocratiei excesive”, explica Racovitan.
Un alt aspect care necesita imbunatatiri, in opinia KPMG, este asistarea contribuabililor in solutionarea particularitatilor ce apar in aplicarea legislatiei fiscale activitatii lor: cadrul legislativ necesar acordarii unor astfel de facilitati exista, insa in practica nici o astfel de opinie oficiala nu a fost emisa, desi au existat contribuabili care au solicitat asemenea opinii.
Intr-o perioada de criza, lipsa lichiditatilor si a finantarii in general reprezinta o problema-cheie, specialistii asteapta si alte masuri ce ar fi posibile pentru rezolvarea acestor disfunctionalitati.
In opinia Madalinei Racovitan, amanarea platii impozitului pe profit si a TVA pentru facturile neincasate de contribuabili ar fi o masura care ar putea aduce beneficii contribuabililor in ceea ce priveste planificarea fluxului de monetar. O alta masura care ar inlesni administrarea clientilor fata de care contribuabilii detin creante este oferirea posibilitatii deducerii integrale a provizioanelor pentru clienti indoielnici, precum si sprijinirea tranzactiilor care aduc lichiditati in economie (o mai buna reglementare fiscala a pietelor de capital, eventual eliminarea restrictiilor de deductibilitate la nivelul dobanzilor), potrivit KPMG.
„Politica fiscala este, cel putin in teorie, una dintre parghiile prin care statul poate sprijini economia in caz de criza. In mod evident criza ar trebui sa aduca o schimbare de mentalitate, atat la nivelul constructiei bugetului de stat, cat si la nivelul politicilor fiscale destinate a limita efectele crizei”, explica Racoviteanu.
De exemplu, posibile politici fiscale anti-criza ar putea include acceptarea unui deficit bugetar moderat, sprijinirea exportatorilor si prin parghii fiscale pentru a incerca diminuarea deficitului de cont curent la nivel national (de exemplu, prin facilitarea rambursarii TVA catre exportatori).
De asemenea, pentru un maxim de eficienta, specialistul KPMG considera ca ar trebui sa existe o si mai buna cooperare la nivel de strategii anti-criza intre Ministerul Economiei si Finantelor (care are controlul parghiilor fiscale) si Banca Nationala a Romaniei (care poate implementa masuri la nivelul parghiilor monetare).
Fiscalitatea romaneasca asupra muncii ramane printre cele mai mari din UE printr-un nivel ridicat al contributiilor sociale (CAS), mai ales prin largirea bazei de calcul a acestora, astfel incat unul dintre principalele efecte ale cresterii nivelului contributiilor la bugetul de stat se vor simti la nivelul angajatorilor. „Angajatorii sunt in special interesati de minimizarea costurilor afacerii, de aceea vor cauta modalitati de a compensa efectul cresterii CAS-ului asupra nivelului total al cheltuielilor prin descresteri salariale sau chiar concedieri. Este astfel discutabil daca o asemenea crestere va aduce mai multi bani in bugetul asigurarilor sociale de stat sau, din contra, ar putea aduce o diminuare a incasarilor”, spune Madalina Racovitan.
In plus, unul dintre principiile care au stat la baza implementarii cotei unice a fost argumentul ca o asemenea masura va aduce in sfera impozitarii o mare parte din salariile platite „la negru”. „Astfel, la momentul implementarii acesteia, se vorbea de reducerea treptata a contributiilor sociale (una dintre principale bariere in calea unui asemenea proces) – ceea ce s-a si intamplat pana la sfarsitul anului 2008. Ori, o crestere a contributiilor sociale ar putea anula partial beneficiile aduse de cota unica si ar putea genera confuzie cu privire la care este strategia fiscala in acest sens”, explica reprezentantul KPMG.
„Poate cel mai bun exemplu de deficienta a sistemului de colectare este ceea ce se intampla de obicei in practica cu rambursarea TVA si anume rambursari cu intarziere ale taxei datorate birocratiei excesive”, explica Racovitan.
Un alt aspect care necesita imbunatatiri, in opinia KPMG, este asistarea contribuabililor in solutionarea particularitatilor ce apar in aplicarea legislatiei fiscale activitatii lor: cadrul legislativ necesar acordarii unor astfel de facilitati exista, insa in practica nici o astfel de opinie oficiala nu a fost emisa, desi au existat contribuabili care au solicitat asemenea opinii.
Intr-o perioada de criza, lipsa lichiditatilor si a finantarii in general reprezinta o problema-cheie, specialistii asteapta si alte masuri ce ar fi posibile pentru rezolvarea acestor disfunctionalitati.
In opinia Madalinei Racovitan, amanarea platii impozitului pe profit si a TVA pentru facturile neincasate de contribuabili ar fi o masura care ar putea aduce beneficii contribuabililor in ceea ce priveste planificarea fluxului de monetar. O alta masura care ar inlesni administrarea clientilor fata de care contribuabilii detin creante este oferirea posibilitatii deducerii integrale a provizioanelor pentru clienti indoielnici, precum si sprijinirea tranzactiilor care aduc lichiditati in economie (o mai buna reglementare fiscala a pietelor de capital, eventual eliminarea restrictiilor de deductibilitate la nivelul dobanzilor), potrivit KPMG.
„Politica fiscala este, cel putin in teorie, una dintre parghiile prin care statul poate sprijini economia in caz de criza. In mod evident criza ar trebui sa aduca o schimbare de mentalitate, atat la nivelul constructiei bugetului de stat, cat si la nivelul politicilor fiscale destinate a limita efectele crizei”, explica Racoviteanu.
De exemplu, posibile politici fiscale anti-criza ar putea include acceptarea unui deficit bugetar moderat, sprijinirea exportatorilor si prin parghii fiscale pentru a incerca diminuarea deficitului de cont curent la nivel national (de exemplu, prin facilitarea rambursarii TVA catre exportatori).
De asemenea, pentru un maxim de eficienta, specialistul KPMG considera ca ar trebui sa existe o si mai buna cooperare la nivel de strategii anti-criza intre Ministerul Economiei si Finantelor (care are controlul parghiilor fiscale) si Banca Nationala a Romaniei (care poate implementa masuri la nivelul parghiilor monetare).
Fiscalitatea romaneasca asupra muncii ramane printre cele mai mari din UE printr-un nivel ridicat al contributiilor sociale (CAS), mai ales prin largirea bazei de calcul a acestora, astfel incat unul dintre principalele efecte ale cresterii nivelului contributiilor la bugetul de stat se vor simti la nivelul angajatorilor. „Angajatorii sunt in special interesati de minimizarea costurilor afacerii, de aceea vor cauta modalitati de a compensa efectul cresterii CAS-ului asupra nivelului total al cheltuielilor prin descresteri salariale sau chiar concedieri. Este astfel discutabil daca o asemenea crestere va aduce mai multi bani in bugetul asigurarilor sociale de stat sau, din contra, ar putea aduce o diminuare a incasarilor”, spune Madalina Racovitan.
In plus, unul dintre principiile care au stat la baza implementarii cotei unice a fost argumentul ca o asemenea masura va aduce in sfera impozitarii o mare parte din salariile platite „la negru”. „Astfel, la momentul implementarii acesteia, se vorbea de reducerea treptata a contributiilor sociale (una dintre principale bariere in calea unui asemenea proces) – ceea ce s-a si intamplat pana la sfarsitul anului 2008. Ori, o crestere a contributiilor sociale ar putea anula partial beneficiile aduse de cota unica si ar putea genera confuzie cu privire la care este strategia fiscala in acest sens”, explica reprezentantul KPMG.