-
Statul s-a împrumutat de la bănci cu peste 660 de milioane de lei
-
IFN-urile au dat credite de 50 de miliarde de lei anul trecut
-
Revolut lansează în România refinanÈ›area creditelor: Ce dobânzi oferă
-
Finanțări europene nerambursabile pentru firme: BCR introduce o nouă funcție
-
Bloomberg: Unicredit È™i Alpha Bank vor să-È™i extindă activitățile din România
-
Băncile europene se plâng de legislaÈ›ia excesivă: a devenit "copleÅŸitoare"
Particularitatile sistemului de pensii private din Romania
Sistemul pensiilor private din Romania se diferentiaza fata de cele din alte tari, mai ales comparativ cu tarile dezvoltate, prin oferta saraca de produse financiare si stimulente fiscale destul de limitate, in special in cazul pilonului III al pensiilor private facultative, spun cei trei manageri care asteapta schimbari si in aceste privinte cat mai repede cu putinta. Cu toate acestea, nu poate fi omis faptul ca fondurile de pensii private romanesti au reusit in primele sase luni sa obtina un randament de 7%, echivalent cu o performanta de 14% pe an, ramanand astfel cele mai performante din regiune.
“As spune ca principala diferenta a sistemului roman de pensii private fata de restul Europei Centrale si de Est este tineretea. In Romania, primele contributii au fost colectate de fonduri cu putin mai mult de un an in urma. Asadar, sistemul este inca in plin proces evolutiv”, subliniaza seful BRD.
A doua mare diferenta, spune Fabien Lecoq (foto), este cadrul legal foarte restrictiv, care limiteaza mult libertatea de miscare a administratorilor, facandu-i in acelasi timp sa arate similar din punct de vedere al schemei investitionale, unde fondurile sunt aproape identice. “Anul viitor, fiind mult mai matur, sistemul va fi probabil mai putin restrictionat, spre avantajul participantilor, care vor fi astfel capabili sa faca o alegere adevarata”, precizeaza oficialul BRD Pensii.
Jawad, manager cu experienta indelungata in domeniul pensiilor (circa 10 ani, iar inainte de a veni in tara s-a ocupat de managementul departamentului de asigurari de pensii din cadrul companiei PVF Achmea, Amsterdam), spune ca ceea ce iti sare in ochi prima data la sistemul din Romania, diferentiindu-se astfel intr-un mod mai putin pozitiv de sistemele similare, este nivelul scazut al contributiei pe pilonul II. In opinia sa, un nivel al contributiei de 9-10% pe pilonul II ar trebui sa ajute mai mult in vederea unui venit decent la pensie.
Din punct de vedere legislativ, pilonul II, detaliaza Phil Jones, nu reprezinta un produs financiar atipic fata de celelalte tari, insa “singura diferenta consta in gradul de dezvoltare, si asta se datoreaza in principal nivelului scazut al contributiilor”, subliniaza la randul sau Jones.
In Polonia, de exemplu, tara vecina cu sistem de pensii similar celui romanesc, procentul contributiei este de 7,3% (la care se adauga cei 12,2%, nivelul contributiei pentru Pilonul 1 - pensia de stat), iar in America de Sud si Centrala nivelul contributiei ajunge de la 6% pana la 12%.
Pentru pilonul III, situatia nu este acum una dintre cele mai favorabile in contextul crizei financiare mondiale, insa, pentru a face pilonul III mai atractiv pentru angajatori, explica Jawad, trebuie sa fie schimbat Codul Fiscal, autoritatile sa-l alinieze la schimbarile pe care au anuntat ca le-au facut.
“Legea spune ca nu trebuie sa platesti taxe in cadrul pilonului III, avand in vedere deductibilitatea de 400 de euro anual, dar Codul Fiscal spune ca trebuie sa platesti taxe si pentru aceasta suma. De aceea este necesara o aliniere si clarificare a legislatiei in vigoare pentru a facilita procedura in cazul in care un angajator doreste sa dea angajatului bonus o pensie facultativa”, detaliaza seful Eureko.
“As spune ca principala diferenta a sistemului roman de pensii private fata de restul Europei Centrale si de Est este tineretea. In Romania, primele contributii au fost colectate de fonduri cu putin mai mult de un an in urma. Asadar, sistemul este inca in plin proces evolutiv”, subliniaza seful BRD.
A doua mare diferenta, spune Fabien Lecoq (foto), este cadrul legal foarte restrictiv, care limiteaza mult libertatea de miscare a administratorilor, facandu-i in acelasi timp sa arate similar din punct de vedere al schemei investitionale, unde fondurile sunt aproape identice. “Anul viitor, fiind mult mai matur, sistemul va fi probabil mai putin restrictionat, spre avantajul participantilor, care vor fi astfel capabili sa faca o alegere adevarata”, precizeaza oficialul BRD Pensii.
Jawad, manager cu experienta indelungata in domeniul pensiilor (circa 10 ani, iar inainte de a veni in tara s-a ocupat de managementul departamentului de asigurari de pensii din cadrul companiei PVF Achmea, Amsterdam), spune ca ceea ce iti sare in ochi prima data la sistemul din Romania, diferentiindu-se astfel intr-un mod mai putin pozitiv de sistemele similare, este nivelul scazut al contributiei pe pilonul II. In opinia sa, un nivel al contributiei de 9-10% pe pilonul II ar trebui sa ajute mai mult in vederea unui venit decent la pensie.
Din punct de vedere legislativ, pilonul II, detaliaza Phil Jones, nu reprezinta un produs financiar atipic fata de celelalte tari, insa “singura diferenta consta in gradul de dezvoltare, si asta se datoreaza in principal nivelului scazut al contributiilor”, subliniaza la randul sau Jones.
In Polonia, de exemplu, tara vecina cu sistem de pensii similar celui romanesc, procentul contributiei este de 7,3% (la care se adauga cei 12,2%, nivelul contributiei pentru Pilonul 1 - pensia de stat), iar in America de Sud si Centrala nivelul contributiei ajunge de la 6% pana la 12%.
Pentru pilonul III, situatia nu este acum una dintre cele mai favorabile in contextul crizei financiare mondiale, insa, pentru a face pilonul III mai atractiv pentru angajatori, explica Jawad, trebuie sa fie schimbat Codul Fiscal, autoritatile sa-l alinieze la schimbarile pe care au anuntat ca le-au facut.
“Legea spune ca nu trebuie sa platesti taxe in cadrul pilonului III, avand in vedere deductibilitatea de 400 de euro anual, dar Codul Fiscal spune ca trebuie sa platesti taxe si pentru aceasta suma. De aceea este necesara o aliniere si clarificare a legislatiei in vigoare pentru a facilita procedura in cazul in care un angajator doreste sa dea angajatului bonus o pensie facultativa”, detaliaza seful Eureko.