-
BNR: Soldul creditului neguvernamental a crescut în martie 2024 cu 1,1%
-
Credit Noua Casă: Românii întorc spatele programului statului
-
ROCA Investments a ajuns la o valoare de piață de 81,64 milioane euro
-
Finanțare de 65,33 milioane de euro pentru un parc eolian de 48 MW la Pecineaga
-
Guvernul se împrumută de la băncile românești ca să mai acopere din datorii
-
Statul s-a împrumutat de la bănci cu peste 660 de milioane de lei
Cum s-a ajuns la criza Greciei?
Recesiunea economica de pe plan mondial si-a cunoscut inceputurile in criza creditelor ipotecare din Statele Unite ale Americii, care s-a propagat rapid la nivelul tuturor statelor si a intregului sistem bancar, culminand cu falimentul cunoscutei banci de investitii Lehman Brothers.
Ulterior, bancile centrale au fost nevoite sa pompeze sume uriase de bani pentru a salva alti giganti financiari, precum cunoscutul asigurator AIG.
Dificultatile nu s-au oprit aici si, rand pe rand, majoritatea economiilor din Europa, inclusiv Germania, Franta sau Austria, au intrat in recesiune in 2009, singura tara care a reusit sa inregistreze crestere economica anul trecut fiind Polonia.
Pe masura ce recesiunea s-a instalat confortabil in toate tarile populatia si companiile au fost puternic afectate, consumul s-a prabusit, iar profiturile s-au topit rapid. Astfel, de la o criza a sectorului financiar-bancar privat s-a ajuns la o criza publica a statelor care nu au mai putut sa isi incaseze veniturile si au cheltuit prea mult, cel mai discutat caz fiind cel al Greciei.
“Guvernele din intreaga lume s-au confruntat cu o dilema atunci cand au trebuit sa decida cum sa reactioneze in fata crizei economice. Recesiunea a insemnat mai putine venituri din impozite, ceea ce a atras un deficit bugetar, astfel incat unele tari au reactionat prin cresterea impozitelor. Cu toate acestea, cresterea obligatiilor fiscale poate avea si efecte negative - intensificand recesiunea prin diminuarea venitului persoanelor fizice sau a bugetului companiilor pentru investitii", explica Valentin Tic (foto), tax partner la KPMG Romania.
Grecia, membra a zonei euro, a fost primul stat care a intrat in criza deficitelor bugetare, dupa ce in 2009 a inregistrat un deficit de peste 12,7% din Produsul Intern Brut.
Vestea a zguduit pietele financiare si bursele europene, nivelul deficitului bugetar al Greciei fiind alarmant de ridicat in conditiile in care, ca membra a zonei euro, trebuie sa isi mentina deficitul la maxim 3% din PIB, potrivit criteriilor din Tratatul de la Maastricht.
"Pentru a pastra increderea in situatia financiara a statelor, deficitele bugetare din zona euro trebuie sa scada pana cel mai tarziu in 2011. Atat in Europa, cat si in intreaga lume, trebuie sa tragem invataminte din criza financiara pentru a face sistemul financiar mai rezistent", sustinea Jean-Claude Trichet (foto jos), presedintele Bancii Centrale Europene.
Nu numai atat, insa guvernul elen a mascat foarte mult timp deficitul, incercand sa il mentina in limita de 3%, lucru ce a suparat si mai mult autoritatile Comisiei Europene, dar si pe celelalte state membre ale zonei euro, in special Germania.
Ulterior, bancile centrale au fost nevoite sa pompeze sume uriase de bani pentru a salva alti giganti financiari, precum cunoscutul asigurator AIG.
Dificultatile nu s-au oprit aici si, rand pe rand, majoritatea economiilor din Europa, inclusiv Germania, Franta sau Austria, au intrat in recesiune in 2009, singura tara care a reusit sa inregistreze crestere economica anul trecut fiind Polonia.
Pe masura ce recesiunea s-a instalat confortabil in toate tarile populatia si companiile au fost puternic afectate, consumul s-a prabusit, iar profiturile s-au topit rapid. Astfel, de la o criza a sectorului financiar-bancar privat s-a ajuns la o criza publica a statelor care nu au mai putut sa isi incaseze veniturile si au cheltuit prea mult, cel mai discutat caz fiind cel al Greciei.
“Guvernele din intreaga lume s-au confruntat cu o dilema atunci cand au trebuit sa decida cum sa reactioneze in fata crizei economice. Recesiunea a insemnat mai putine venituri din impozite, ceea ce a atras un deficit bugetar, astfel incat unele tari au reactionat prin cresterea impozitelor. Cu toate acestea, cresterea obligatiilor fiscale poate avea si efecte negative - intensificand recesiunea prin diminuarea venitului persoanelor fizice sau a bugetului companiilor pentru investitii", explica Valentin Tic (foto), tax partner la KPMG Romania.
Grecia, membra a zonei euro, a fost primul stat care a intrat in criza deficitelor bugetare, dupa ce in 2009 a inregistrat un deficit de peste 12,7% din Produsul Intern Brut. Vestea a zguduit pietele financiare si bursele europene, nivelul deficitului bugetar al Greciei fiind alarmant de ridicat in conditiile in care, ca membra a zonei euro, trebuie sa isi mentina deficitul la maxim 3% din PIB, potrivit criteriilor din Tratatul de la Maastricht.
"Pentru a pastra increderea in situatia financiara a statelor, deficitele bugetare din zona euro trebuie sa scada pana cel mai tarziu in 2011. Atat in Europa, cat si in intreaga lume, trebuie sa tragem invataminte din criza financiara pentru a face sistemul financiar mai rezistent", sustinea Jean-Claude Trichet (foto jos), presedintele Bancii Centrale Europene.
Nu numai atat, insa guvernul elen a mascat foarte mult timp deficitul, incercand sa il mentina in limita de 3%, lucru ce a suparat si mai mult autoritatile Comisiei Europene, dar si pe celelalte state membre ale zonei euro, in special Germania.