Aqua - iti pune amuse-bouche-ul pe nota de plata

Mi-au spus ca e o cladire noua, construita anul trecut. Are o arhitectura destul de actuala, cu pereti de sticla pe ambele parti si care dau o vedere foarte avantajoasa spre terasa destul de mare de pe malul lacului. Pare sa fi fost proiectata de catre arhitectul acela care considera ca bucataria si toaletele trebuie sa fie pe aceeasi parte, lipite, incat clientii care se duc sau se intorc de la WC si chelnerii cu farfuriile de mancare sa isi zambeasca unul altuia de cate ori se intersecteaza.

Decorul e si el modern, spre minimalist. Nu credeam ca imi va placea vreodata un restaurant negru, mai ales dupa ce am vazut saptamana trecuta “compozitiile” lui Mr. Dupre de la Ici et la, insa astuia i-au iesit chiar foarte bine: combinatiile de negru (tavanul) si mai multe griuri, unele foarte inchise, sunt de efect. Are o singura sala, nu foarte mare, cu barul parte integranta, pe una din laturi. Un acvariu tropical imens, perfect intretinut, atrage multe priviri.

Mesele sunt mari si nu sunt inghesuite – o raritate in peisajul bucurestean, chiar si printre restaurantele cu pretentii. Scaunele cu catifea neagra sunt foarte confortabile si se integreaza foarte bine in restul decorului. Florile de pe masa, si ele in stilul minimalist, sunt naturale. Fetele de masa galbene, de buna calitate, sunt atat de mari ca se intind pe podea.

Pe mine asta m-a indispus teribil, pentru ca m-am simtit foarte prost cand am calcat cu pantofii plini de noroi pe una. M-a indispus si ca tot timpul a trebuit sa stau de-a dreptul infasurat in metri intregi de material, care nu ma lasau sa ma misc cum voiam; si, mai ales, cand am vazut la plecare ca noroiul de pe pantofi ajunsese acum pe pantalonii mei, via fata aia de masa.

La intrare am fost preluati de o hostessa scrobita care nu a socotit necesar sa ne arunce vreo privire sau un zambet. Sau, o fi aruncat una cand eram pe scari si nu a fost multumita de ce a vazut. A intrat direct in subiect: “Aveti rezervare?” “Nu!” Cam asta a fost toata “conversatia” noastra. In ziua urmatoare m-am intors cu costum si cu cea mai buna cravata a mea. Degeaba…

Cititi mai multe cronici scrise de George Butunoiu despre restaurantele Ici et La, Sangria, Thalassina, Capricciosa, Dantes, La Cena, Balthazar, Jaristea, Casa Ardeleneasca (Caredy)