După explozia plăților cu cardurile contactless, următorul pas venit în mod natural a fost lansarea plătilor cu brățara sau alte dispozitive wearables. Primele astfel de plăți în România au avut loc în anul 2016.
Wall-Street.ro și Future Banking îți prezintă, în cadrul proiectului "50 de inovații care au schimbat bankingul", proiectele, tehnologiile și funcționalitățile care ne-au determinat să facem banking altfel, să ne schimbăm obiceiurile de plată sau să ne simplificăm semnificativ viața de zi cu zi în sfera financiară.
La acel moment, brățara oferea acces la contul curent în lei şi posibilitatea de a plăti contactless, indiferent de sumă, în țară şi în străinătate. Brățara funcționa ca un card bancar contactless, iar pentru plățile de până la 100 de lei nu era necesară introducerea PIN-ului.
Utilizarea acestor brățări se putea face doar la terminalele POS, dotate cu tehnologie contactless. Vestea bună era că deși vorbeam de anul 2016, majoritatea comercianților dispuneau încă de atunci de această tehnologie (circa 80%).
Brățările nu eliminau necesitatea deținerii unui card, care era în continuare necesar pentru retragerea banilor de la ATM. Cardurile erau de asemenea necesare și la comercianții care nu aveau POS contactless, o problemă practic inexistentă în ziua de azi.
Ulterior, plata cu brățara a devenit singura opțiune de plată la festivalurile din România, cash-ul fiind eliminat complet la aceste evenimente.
În prezent, plățile cu wearables s-au extins la nivel mondial și la alte dispozitive precum ceasuri inteligente, inele, brelocuri, șepci sau chiar tricouri.
