Recent, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial al ONU, David Beasley, a declarat că oamenii din întreaga lume vor muri de foame dacă porturile ucrainene de la Marea Neagră nu vor fi redeschise în curând. În acest context, România, o țară cu un potențial agricol enorm, trebuie să urmeze o serie de pași pentru a căpăta un rol de lider european în acest domeniu.
Concret, conform lui Nicolae Sterghiu, fost director APIA, actualmente fermier, pentru a se putea realiza acest lucru trebuie să se facă "în primul rând irigații, ca să se creeze cordon de cereale pe marginea Dunării. Este o fâșie de la Turnu Severin până la vărsarea Dunării, dacă s-ar iriga, am acoperi tot necesarul de grâu și de cereale al Europei".
"Acum este o oportunitate pentru statul român de a deveni cel mai mare jucător pe piața europeană, să nu spun mai mult. Dar sunt mult mai optimist decât am declarat, pentru că România are potențial puternic și poate deveni foarte puternică în câțiva ani", a declarat acesta pentru wall-street.ro.
Țara noastră are la dispoziție însă mai multe soluții pentru a ținti rolul de lider european în domeniu:
Agricultura de precizie
Pe scurt, agricultura de precizie, cunoscută sub denumirea de agricultură prin satelit sau agricultură 4.0, presupune introducerea sistemelor de autoghidare prin GPS pentru eficientizarea procesului agricol, reducerea costurilor și asigurarea controlului producției.
Citeste si:
Astfel, printre avantajele acestora se numără scăderea cantității de inputuri consumate, reducerea suprapunerilor și omisiunilor, creșterea calității culturilor, dar și reducerea timpului necesar pentru efectuarea unei lucrări agricole.
Sau, un alt mod de a defini agricultura de precizie este de a spune că, prin aceasta, tehnologia este folosită pentru a optimiza toate variabilele utilizate în agricultură.
Infrastructura principală de irigații
În contextul în care investițiile s-au făcut mai ales în infrastructura secundară de irigații a României însă, cea principală rămâne, în cea mai mare parte, aceea din anii 1960.
Pentru a ne face o idee ce presupune acest lucru, trebuie spus că este vorba despre o suprafață de aproximativ 3 milioane de hectare, considerată a șasea cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre țările UE.
Citeste si:
Conform specialiștilor, pentru refacerea acesteia ar fi necesare investiții de cca. 10-15 miliarde de euro. Problema este însă că această sumă este de aproximativ 3 ori mai mare decât a cerut România pentru acest domeniu prin PNRR.
Capitalul de lucru
Fluxul de numerar (capitalul circulant) rămâne condiția esențială pentru ca orice afacere să funcționeze, iar cele din domeniul agricol nu fac excepție. Cu toate acestea, desi s-au realizat progrese în ultimul timp, cererea de finanțare a capitalului de lucru în rândul fermierilor români rămâne totuși mai mică decât pentru media UE.
Raportat la potențialul agricol al țării noastre, acest aspect are un singur rezultat, mai precis faptul că sectorul agricol rămâne în continuare subfinanțat.
Nu în ultimul rând, simpla obținere a capitalului face ca exploatarea agricolă să devină mai productivă. Spre exemplu, dacă fermierul lucrează terenul prin metode exclusive manuale, productivitatea muncii şi a pământului vor fi inevitabil slabe.
Citeste si:
Dar dacă apelează la soluții moderne, cum ar fi folosirea irigaţiilor, a îngrăşămintelor etc., aceasta va atrage după sine diminuarea consumului curent pentru ca productivitatea muncii să crească.
Educația fermierilor
Desi poate părea că acest factor nu ar avea cum să contribuie la starea precară a agriculturii românești, rămâne o realitate faptul că mulți fermieri fac agricultură numai bazându-se pe experiența practică.
Este fără îndoială că această stare de fapte le afectează activitatea, în sensul în care fermierii fără pregătire de specialitate sunt mult mai puțin capabili să atragă fonduri, fie ele prin programe locale de dezvoltare rurală, sau europene.
Natural, în cazul fermierilor mai puțin educați, și spiritul antreprenorial al acestora are de suferit, numărul celor care deschid afaceri proprii din rândul acestora fiind mult mai mic decât în colegilor lor care au urmat studii de specialitate.
Citeste si:
Agricultura hidroponică
Deși nu există soluții magice pentru ca productivitatea agricolă să crească, agricultura hidroponică reprezintă o alternativă, încă puțin utilizată în țara noastră, de a crește fructele și legumele în spatii care nu necesita utilizarea solului.
Avantajul cel mai mare al acesteia este faptul că cultivarea plantelor in aceasta forma le permite agricultorilor să nu mai depindă de capriciile atmosferice, ci să cultive, respectiv recolteze în orice moment din orice anotimp.
Nu în ultimul rând, această soluție este cu atât mai relevantă cu cât seceta pronunțată din ultima perioadă a afectat și afectează în continuare exploatarea agricolă din România, ceea ce face ca creșterea și dezvoltarea multor legume să nu se poată face în condiții favorabile.
Citeste si:
Conferința Agricultura Viitorului va fi organizată de wall-street.ro pe data de 18 mai. Dacă vrei să afli mai multe informații despre subiectele discutate și despre speakerii care vor participa, înscrie-te AICI.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
