Agricultura românească pur și simplu nu pare să mai vadă capătul problemelor pe care le întâmpină de cel puțin trei ani. Prin urmare, dacă agricultura românească a rezistat cu greu inflației masive, precum și concurenței neloiale a cerealelor ucrainene din anii trecuți, seceta cumplită de anul acesta se adaugă celei care se înregistrează deja de câțiva ani buni și care face ca culturile fermierilor să fie în pericol.
Astfel, Ionel Arion, președinte al Federației Naționale Pro Agro, a declarat pentru wall-street.ro că pentru culturile de toamnă s-a încheiat campania, mai precis la rapiță, grâu și orz, acestea prezentând areale mai mici sau nesemnificative afectate crunt de secetă, ele fiind, totuși, afectate, dar nu atât de grav pe cât sunt culturile de primăvară.
Irigațiile în agricultură, veșnica problemă
Pe de altă parte, adaugă acesta, dacă ne referim la floarea soarelui, porumb, soia sau mazăre, acestea sunt foarte afectate, la floarea soarelui aproape 50% din suprafața semănată fiind afectată în diferite grade, de la 30 până la 100%, deci, cu alte cuvinte, o daună foarte mare.
La porumb putem spune că în afara suprafețelor ce se află în interiorul Arcului Carpatic, deci tot ce înseamnă Podișul Transilvaniei și Câmpia de Vest, restul, ce nu se află la irigat, totul este afectat. Deci Moldova în întregime, Bărăganul, Oltenia, până în zona Mehedinți, dar chiar și acolo unde avem suprafețe irigate, din cauza faptului că nu avem apă pe canalele de irigații, pentru că cererea este foarte mare, iar ANIF-ul nu a putut să țină pasul pentru că volumele pompate până la acest moment sunt istorice.
Ionel Arion, președintele Federației Naționale Pro Agro
De asemenea, acesta mai adaugă faptul că cele șapte sute și ceva de mii de hectare care se irigă azi sunt nesemnificative pentru cele 2,4 milioane de hectare semănate cu porumb, 1,3 semănate cu floarea soarelui și aproape 240.000 cu soia.
Cât privește cifrele concrete ale dezastrului din agricultură, Ionel Arion spune că, dacă în 2020 seceta a fost atât de gravă încât au fost 1,2 milioane de hectare de grâu afectate și cam 2 milioane de hectare de porumb, anul acesta, cel puțin, a fost scos din ecuație grâul, dar nici acolo cantitățile nu au fost cele așteptate.
Putem spune că la grâu nu vom mai face 10 milioane de tone, ci în jur de 8-8,2 milioane de tone, la porumb ne așteptăm să fim mai drastică scăderea. Dacă la 2,4 milioane de hectare ne așteptam la 10,5-maximum 12 milioane de tone, nu cred că vom depăși 9 milioane de tone în cel mai bun caz. Dar dacă seceta continuă și suprafețele vor continua să fie afectate, nici nu mai putem vorbi de 9 milioane de tone.
Ionel Arion, președintele Federației Naționale Pro Agro
Președintele Pro Agro subliniază de asemenea că trebuie să înțelegem că neafectat de secetă este doar podișul Transilvaniei.
Infrastructura de irigații din '70, funcțională
Pe de altă parte, cât privește zona de sud a țării, ceea ce nu a fost nici măcar o dată irigat este compromis 100%, explică Ionel Arion.
Totodată, acesta mai adaugă faptul că, din păcate, se constată faptul că tot ceea ce a fost făcut în materie de irigații înainte de Revoluție, încă funcționează.
Trebuie să înțelegem că infrastrucura critică este încă de pe acea vreme, stațiile de pompare de la Dunăre încă mai funcționează cu motoarele din anii 70-80. Cred că trebuie regândite de la zero sisteme noi, avem o rețea hidrografică foarte bogată, putem încă să ajungem să folosim apa prin cădere gravitațională și nu să pompăm de fiecare dată la diferență de nivel de 50-60 de metri, ceea ce este colosal ca energie consumată.
Ionel Arion, președintele Federației Naționale Pro Agro
Specialistul subliniază, prin urmare, că numai proiectele noi vor reuși să facă diferența de la a mai cultiva sau a nu mai cultiva în cazul fermierilor, în cazul acestora fiind vorba despre o decapitalizare cruntă în ultimii 3-4 ani.
De asemenea, președintele Pro Agro explică încă două aspecte importante: pe de o parte, faptul că seceta este multianuală, prin urmare efectele se vor vedea pe zeci de ani de acum încolo, iar, pe de alta, că nu se mai poate interveni la nesfârșit "pompieristic" cu despăgubiri, acestea nefiind, în viziunea sa, decât droguri economice, care nu rezolvă cauza.
Statul, de fiecare dată, vine și despăgubește la cea mai infimă valoare, practic nu se acoperă nici măcar cheltuielile, darămite veniturile pentru a începe un nou ciclu.
Ionel Arion, președintele Federației Naționale Pro Agro
Asigurări în agricultură ca RCA-ul auto
Cât despre inițiativele care ar trebui luate de urgență în agricultură, Ionel Arion spune că este nevoie, în primul rând, de un mecanism de asigurare a riscurilor catastrofice, implementat prin legislație cu toți actorii, atât ASF, cât și Parlamentul, Ministerul de Finanțe, fermierii, firmele de asigurări, toți aceștia trebuind puși la aceeași masă și creat un pol de asigurare.
Astfel, arată președintele Pro Agro, exact cum este RCA în cazul auto, o măsură similară trebuie luată și în agricultură.
Trebuie creată legislație de așa manieră încât să devină obligatorii aceste asigurări, trebuiesc create mecanisme de a putea face creditare și investiții pe o perioadă mai lungă de timp, trebuie regândit sistemul de utilizare a irigațiilor, pentru că nu putem să forțăm statul la nesfârșit să pompeze apă pe canale care sunt neimpermeabilizate, unde 55% din volumul de apă pompată, pur și simplu este absorbită de sol.
Ionel Arion, președintele Federației Naționale Pro Agro
Specialistul concluzionează în privința situației grave din agricultură cu încă un exemplu, arătând că în județul Ialomița de 7 ani se reabilitează un canal de irigații, care deservește în jur 27.000-28.000 de hectare, dar nici acum stația de pompare care ar trebui să umple acest canal nu a intrat în reabilitare.
Prin urmare, încheie acesta, reabilitarea stației de pompare ar mai putea dura încă 7 ani, timp în care s-ar putea dovedi că investiția pe canal a fost făcută degeaba.
