Competiția este în majoritatea cazurilor benefică, dar în Republica Moldova sunt atât de mulți oameni implicați în producția de vin, încât te poți întreba dacă competiția dintre aceștia nu este pur și simplu prea acerbă pentru o țară atât de mică.
Este un lucru vizibil mai ales dacă participi la o mare sărbătoare a vinului din această țară, cum a fost, spre exemplu, Ziua Națională a Vinului (sau Festivalul Vinului din Moldova, cum mai este numită), unde au participat nu mai puțin de 99 de crame.
Iar dacă la o primă vedere acest număr poate părea mic, lucrurile stau altfel raportat la o țară mică, cum este Republica Moldova, lucru confirmat pentru wall-street.ro de una dintre cramele participante la acest eveniment.
Una dintre provocările cele mai mari este concurența mare, pentru că țara este mică și sunt foarte multe vinării. Oamenii fac și acasă vin.
Valeria Popozoglu, manager de vânzări Vinia Traian
Asta nu împiedică însă industria vinului din Moldova, o țară în care aproximativ 150.000 de oameni din populația de 2,5 milioane sunt implicați, într-un fel sau altul, în vinificație, după cum au explicat reprezentanții Wine of Moldova, să meargă înainte și să se promoveze puternic pe piața globală de profil, exportând din ce în ce mai mult și mai divers, inclusiv în Asia.
Exporturile reprezintă de altfel cea mai importantă parte a producției de vin din această țară, aproximativ 58% mergând către Ununea Europeană, după cum au arătat cei de la Wine of Moldova, dintre care o "halcă" de 15-20% este reprezentată de România.
Țara noastră reprezintă, de altfel, o piață importantă și pentru Vinia Traian, o cramă care funcționează din anul 1975 și care a început activitatea sub numele de Fabrica de vinuri Găvănoasa, situată în raionul Cahul. Iar mai târziu, când s-a destrămat Uniunea Sovietică și această fabrică nu a mai aparținut statului, a fost privatizată și s-a transformat într-o societate comercială, astfel că din 2011 a început activitatea ca întreprinderea mixtă Vinia Traian, societate pe acțiuni.
Am intrat și în România, în Brăila, București, Cluj, dar putem fi găsiți și pe siteuri precum eMag, artavinului, raiulvinului, brăilamarket etc. Participăm și la festivaluri de profil din România. Mai exportăm vinurile în Cehia, Polonia, Germania și Belarus.
Valeria Popozoglu, manager de vânzări Vinia Traian
Cât privește exporturile în Rusia, cei de la Wine of Romania spun că acestea se situează undeva la nivelul de 4-5% pentru anul 2024, dar procentul crește în virtutea celorlalte state membre ale CSI (Comunitatea Statelor Independente, n.r.), astfel că procentul de export în această zonă a lumii se situează, la final, la aproximativ 28%, deci un pic mai puțin de jumătate din cât se exportă în Uniunea Europeană.
Reprezentanta Vinia Traian s-a referit de asemenea și la punctele de desfacere ale vinurilor pe care le produce crama.
Vinurile noastre sunt în magazine. Înaintea pandemiei am fost în mai multe rețele de magazine la Chișinău, dar după pandemie am rămas la mai puține pentru că am întâmpinat mai multe obstacole cu partenerii cu care lucram de mulți ani. În momentul acesta suntem în căutarea unui alt distribuitor, un partener cu care să colaborăm pentru ca vinurile noastre să ajungă în mai multe magazine la Chișinău. Avem patru magazine proprii, unul aflat la cramă, două magazine în orașul Cahul și unul în Vulcănești.
Valeria Popozoglu, manager de vânzări Vinia Traian
Reprezentanta Vinia Traian a mai menționat de asemenea și alte probleme cu care se confruntă sectorul vinicol din Republica Moldova, amintind situația economică, care influențează și ea acest domeniu, dar și seceta de anul acesta, din cauza căreia, spune Valeria Popozoglu, roada este mai mică decât se așteptau cei de la cramă, astfel că, pentru a se menține pe linia de plutire, și ei, ca și alții, vor fi nevoiți să crească prețurile.
Nu în ultimul rând, aceasta spune că Vinia Traian nu apelează la forță de muncă străină, cei care lucrează în cadrul ei fiind oameni din sat și din orașele apropiate.
