Comisia Europeană a acceptat o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 2 miliarde de lei, aproximativ 400 mil. de euro care au drept scop despăgubirea fermierilor pentru pagubele suferite din cauza secetei severe din perioada 2023-2024.
Practic, a explicat Vlad Macovei, președintele Asociației Forța Fermierilor, pentru wall-street.ro, este vorba despre unda verde dată de Comisia Europeană pentru plata ajutorului de maximum 1000 de lei la hectar pentru fermierii care au avut culturile aferente anului agricol 2023-2024 calamitate de secetă.
Totodată, acesta subliniază faptul că este vorba despre un ajutor acordat de la bugetul de stat, Comisia Europeană doar aprobând acest ajutor, în condițiile în care, fiind vorba despre un ajutor de stat, este nevoie de acordul Comisiei Europene.
Luni, 28 octombrie, este ultima zi în care se mai pot depune cererile pentru despăgubirile de secetă și direcțiile agricole lucrează și în weekend. Sfatul meu, pe care l-am transmis tuturor membrilor Asociației Forța Fermierilor, și pe care îl transmit tuturor fermierilor care au procese verbale de calamitate întocmite, este să meargă la direcțiile agricole să depună cererile și probabil la începutul lunii noiembrie se vor și plăti aceste despăgubiri.
Vlad Macovei, președinte Asociația Forța Fermierilor
Acesta a explicat și faptul că, deși timpul pentru depunerea cererilor a fost de doar 10 zile, acesta a fost suficient, din moment ce acum este vorba doar despre o formalitate, iar procesele verbale de calamitate sunt deja întocmite.
Pe de altă parte, adaugă acesta, dacă ne raportăm la decapitalizarea fermierilor români și la problemele suferite de ei în acest an, precum și la toată situația în care se află agricultura românească, evident că sumele nu sunt suficiente.
Dar, pe de altă parte, mai spune Vlad Macovei, vorbim despre cea mai mare sumă plătită vreodată din bugetul de stat pentru despăgubiri de secetă în România pentru fermieri.
Totodată, Angela Arva, fondatoarea afacerii Legume vesele, spune că sprijinul compensează parțial pierderile fermierilor, în special pentru culturile mari, precum porumb, rapiță, grâu și floarea-soarelui.
Mă bucură inițiativa UE de a sprijini sectoarele agricole vulnerabile la schimbările climatice și de a menține stabilitatea acestora. În același timp, cred că o parte din fonduri ar trebui să meargă către programe de informare și pregătire a fermierilor, pentru a-i pregăti să-și minimizeze pierderile.
Ea dă exemplu în acest sens tehnologia no-till (fără arătură), o metodă care presupune minimizarea sau eliminarea lucrărilor solului, în special aratul.
Astfel, în cazul acestei tehnologii, în loc sa fie intors cu plugul, solul este lăsat neperturbat, iar semințele sunt plantate direct în resturile culturilor anterioare. Astfel, solul reține mai bine apa, ceea ce creste infiltrația apei în sol, îmbunătățind rezistența la secetă.
