Realitatea organizatiilor de astazi demonstreaza ca exista un management bun, competent, care reuseste sa dezvolte o organizatie de incredere, care obtine performante, capabila sa se autodepaseasca si un managament rau, incompetent, inadaptat, incapabil sa se autodepaseasca. Potrivit unui studiu, prapastia dintre cel mai bun si cel mai slab management arata o realitate halucinanta: diferenta de profit de 15 milioane de dolari, ritmul de crestere a afacerii cu 25% mai alert, productivitate mai mare, in medie, cu 75%, longevitate semnificativ mai mare.
Cel mai slab management il intalnim in companii in care fondatorul este si CEO, in companii de familie in care CEO-ul provine din sanul familiei, dar si in guvernarea politica. Cel mai competent si performant management il intalnim in companiile de familie cu CEO extern, in companiile private equity (fonduri de investitii) si in marile corporatii (cu actionariat dispersat). Acestea sunt concluziile studiului "World Management Survey", realizat in peste 12.000 de companii din 34 de tari.
Piata fortei de munca din Romania se imparte in doua mari directii extreme: pe de o parte vorbim de lupta pentru talente, in domenii precum IT sau BPO, pe de alta parte, industrii precum HORECA sau constructii, care se confrunta cu o lipsa acuta de personal. A opta editie a conferintei HR 2.0, organizata de wall-street.ro, aduce fata in fata specialisti de top in resurse umane, antreprenori, manageri, experti in domeniu si consultanti, intr-o discutie dinamica.
Citeste si:
Poti participa gratuit la conferinta HR 2.0 - detalii si inscriere aici
"Competenta managementului nu se reduce doar la cunostinte, deprinderi si experienta, ci presupune, in primul rand, un comportament potrivit, bine dozat, care sa asigure ingredientele necesare cuceririi unui obiectiv inalt. Iar doza potrivita pentru o conducere eficace si de incredere consta tocmai in valorile si aspiratiile acesteia. Pe scurt, competenta managementului exprima dreptul cuiva de a practica guvernarea unei organizatii, iar incompetenta interzice dreptul persoanei de a conduce, de a lua decizii sau de a judeca performanta altora", a declarat Dorin Bodea, general manager Result Development, companie de consultanta, evaluare si training in management si vanzari.
Specialistul sustine ca, in viata de zi cu zi, incompetenta managementului se gaseste sub doua forme: una in necunostinta de cauza si alta constienta de sine, mai perfida decat prima.
Citeste si:
"Semnul indubitabil ca ai de-a face cu executivi incompetenti este siguranta cu care se exprima, cu care declara adevaruri absolute. Executivii incompetenti n-au niciun dubiu ca sunt cei mai buni, ca daca ei ar conduce lumea toata, aceasta ar fi mult mai buna. Ascunzandus-si propria incompetenta, cauta sa se inconjoare de alti incompetenti, cei mai multi in necunostinta de cauza. Instrumentele cu care opereaza sunt manipularea, inselaciunea si minciuna", a mai spus Dorin Bodea.
De cealalta parte, un management competent demonstreaza incredere si eficacitate, implicare si integritate si este reglat de valori si idealuri.
"Competenta managementului este o alegere intre ceea ce este bine si ceea ce este rau in organizatie, presupune cultivarea discernamantului intre bine si rau si care trebuie incorporata in functionarea organizatiei. Iar asta inseamna ca stabilirea ierarhiei, transparenta costurilor, a ocuparii posturilor, competitia deschisa si onesta trebuie facuta conform adevarului", a precizat consultantul.
Citeste si:
Cauzele "raului organizational"
75% dintre angajatii din SUA considera ca managerul lor este "cea mai rea parte" a job-ului lor, iar 65% ar fi de acord cu o diminuare a salariului daca ar putea sa-si schimbe superiorul direct cu altul „mai bun”, potrivit unui studiu Gallup, realizat in 2015. Cel putin jumatate dintre ei isi schimba locul actual de munca pentru a scapa de „managerul rau”, iar marea majoritate a acestora sustin ca au fost „hartuiti psihologic” de catre propriii sefi.
Rezultatele acestei cercetari demonstreaza ca principala cauza a incompetentei executivului este "increderea de sine exagerata izvorata dintr-o falsa perceptie de sine". "In stransa legatura cu aceasta sursa primordiala a esecului executivului se dezvolta alte trei cauze majore ale „raului organizational”: o structura de conducere potrivita pentru exercitarea puterii si a controlului, o cultura organizationala a mediocritatii si a incompetentei sub aparenta masca a superioritatii si inconsecventa practicilor si a instrumentelor manageriale utilizate care reflecta un deficit major de abilitati de conducere", a explicat Dorin Bodea.
Citeste si:
Iar performantele slabe ale unui executiv se reflecta in atitudinea angajatilor. Un managament care nu mai reuseste sa creeze un cadru atractiv pentru forta de munca, favorabil performantei prin inovare, va asista neputincios la declinul increderii, implicarii si loialitatii angajatilor.
"Noile organizatii sunt adevarate comunitati si din ce in ce mai putin linii de productie pe banda rulanta. Avem nevoie de un nou tip de conducere la nivelul de varf al organizatiilor, care sa fie capabil sa recastige increderea organizatiilor-comunitati, investind incredere si autonomie si cautand sa nu foloseasca excesiv mecanismele de control si sistemele de informatii", a declarat specialistul.
Amatorism in management
Cele mai frecvente greseli de people management, evidentiate de un studiu Result Development, sunt: (1) recrutara si selectia defectuoasa si inconsistenta programelor de retentie; (2) perspectiva limitata a rolului si a misiunii de manager, redusa adesea la partea de suport, coordonare, mediere; (3) centrarea pe termen scurt in detrimentul dezvoltarii pe termen lung; (4) centrare pe cei cu performante slabe si medii in detrimentul top performerilor; (5) lipsa unui sistem coerent de feedback si de motivare la nivel organizational, de echipa si individual; (6) delegarea deficitara si micromanagementul; (7) tendinta de a gandi in „rosu si negru” (intuitiv si critic).
Citeste si:
"Adevarata problema nu era constientizarea acestor deficiente, ci dimpotriva. Daca le cereai sa se autoevaluare la toate aceste competente, de gestionare a operatiunilor, de stabilire a obiectivelor, de monitorizare a performantei si de management al talentelor, peste 90% dintre manageri erau in zona de foarte bine sau excelent. "Pare ca ne invartim in loc. Pentru ca iarasi si iar ne intoarcea la sursa primordiala a derapajelor conducerii: falsa perceptie de sine, increderea orbesca in sine, certitudinea de sine", a completat Dorin Bodea.
Cum poate fi eliminat amatorismul in management? Pentru inceput, executivii (si nu numai) trebuie sa inteleaga ca managementul este o profesie in sine si o cultura. "Apoi, trebuie sa avem mare grija cum facem selectia viitorilor executivi uitandu-ne cu mare atentie la mentalitatea, atitudinea si modul de abordare a lucrurilor din perspectiva lor. Sa controlam contextul exercitarii functiei lor prin mandat, sa introducem o legislatie prin care trebuie sa obtina certificari o data la 3-4 ani. Si nu in ultimul rand, sa-i intrebam direct: cum vor sa aplice capitalismul?, cum vor sa faca profit?, cum se va comporta organizatie pe care o vor conduce?", a conchis Dorin Bodea.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
