În ultimii ani, în contextul inițierii unor măsuri economice tot mai drastice, piața forței de muncă a fost impactată în mod considerabil de fenomenul migrației, dar și de declinul demografic accentuat din cauza scăderii natalității. A urmat apoi pandemia de COVID-19 care a afectat diferit domeniile, unele companii fiind nevoite să-și reducă numărul de angajați, în timp ce altele au trebuit să angajeze masiv.
Totodată, realitatea economică și socială în care ne aflăm deja de mai bine de un an a scos în evidență și alte probleme pe care piața le traversează, cum ar fi deficitul de talente. Specialiștii din resurse umane au punctat că deficitul de talente nu s-a estompat.
„Da, încă există deficit, din punctul acesta de vedere nu s-au schimbat foarte multe lucruri pentru că aici vorbim de un sistem educațional care produce aceste talente. Problema este aceeași, în mare parte acolo unde a fost nevoie de talente, în continuare este nevoie. Și ne referim aici și la industriile care au funcționat foarte bine și pe perioada crizei. Însă deficitul acesta pe care îl aveam înainte nu a fost rezolvat de pandemie și nu are cum să fie rezolvat de pandemie. Este un deficit care este produs din cauza sistemului precar de educație pe care îl avem de ani buni de zile”, a spus Florin Godean, cluster manager Adecco România & Ungaria, în cadrul unei conferințe de la începutul acestui an.
De asemenea, și Sorin Faur, fondator Academia de HR a precizat, în cadrul ediției din acest an a conferinței HR Talks realizată de Wall-Street că „pandemia nu a dus la o creștere a numărului de specialiști sau de talente. Piața de talente a rămas aceeași. Pandemie sau nu, piața de talente în sine este o problemă. Este foarte greu să găsești oameni care să aibă mai multe competențe simultan, mai ales că sunt competențe care au devenit universale, care nu-ți mai sunt de folos doar în anumite domenii”.
Top 10 țări care ne dau cei mai mulți angajați străini în România
Deficitul de talente este o problemă pe care antreprenorii și managerii o aduc des în atenția publică. Tot mai mulți din ei au apelat la importul de angajați străini pentru a-și acoperi deficitul de talente.
Numărul total al cetățenilor străini care au muncit cu contract de muncă în România, până la data de 18 martie 2021, este de 54.793, în creștere față de ultimele cifre analizate până la data de 20 august 2020, când totalul cetățenilor străini era de 45.000. Dintre aceștia, 13.497 provin din UE, Europa de Sud-Est și Elveția. 41.296 dintre aceștia provin din afara continentului european, potrivit datelor transmise de Inspecția Muncii, la solicitarea wall-street.ro.
Cei mai mulți dintre salariații străini care lucrează în România sunt cetățenii din Turcia ( 6.916), cu un număr de 7.442 de contracte de muncă înregistrate până la data de 18 martie 2021. Urmează apoi lucrătorii din Republica Moldova (4.747 salariați) și Vietnam (4.708 de angajați).
Top 10 domenii de activitate din România în care lucrează cei mai mulți angajați străini
Nu este o surpriză, poate, că cei mai mulți lucrători străini care lucrează în România sunt angrenați în domeniul construcțiilor, urmați de cei care angajați în restaurante și transportul de mărfuri. În HoReCa, de pildă, redeschiderea restaurantelor a atras cu sine o creștere semnificativă a nevoii de personal.
„Acest început de an am înregistrat noi cereri de plasare de personal pentru domeniul HoReCa, solicitări care vizează angajaţii din Nepal şi Sri Lanka, în special pentru segmentul de muncitori necalificaţi. Pentru tot ce presupune angajaţi calificaţi, în continuare muncitorii filipinezi sunt cei mai căutati si apreciaţi ca nivel profesional”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh, general manager Work from Asia, una din cele mai importante agenţii de plasare a forţei de muncă din Asia.
În tabelul de mai jos regăsiți topul domeniilor de activitate în care se regăsesc cei mai mulți salariați care provin din afara României.
|
Domeniu (cf. Codurilor CAEN) |
Număr salariați |
Număr contracte încheiate (până la 18 martie 2021) |
|---|---|---|
|
Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale |
7.508 |
7.851 |
|
Restaurante |
3.170 |
3.287 |
|
Transporturi rutiere mărfuri |
1.795 |
1.852 |
|
Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie |
1.190 |
1.208 |
|
Activități ale centrelor de intermediere telefonică (call-center) |
1.182 |
1.147 |
|
Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat spre client) |
1.141 |
1.025 |
|
Activități de consultanță pentru afaceri și management |
1.112 |
1.144 |
|
Comerț cu ridicata al îmbrăcămintei și încălțămintei |
951 |
1.025 |
|
Alte activități de servicii suport pentru întreprinderi (n.c.a*) |
920 |
928 |
|
Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate , cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun |
885 |
900 |
Notă: n.c.a. este o prescurtare pentru coduri CAEN, care denumește activitățile neclasificate în altă parte
La finalul lunii februarie, autoritățile din Bangladesh au anunţat că România va recruta 2.000 de muncitori din Bangladesh, potrivit Agerpres. Ministrul de Externe, A.K. Abdul Momen a informat că în curând, România va recruta 2.000 de muncitori din statul asiatic. Firmele din România au permisiunea Guvernului ca, în anul 2021, să-şi aducă un contingent total maxim de 25.000 de lucrători din afara Uniunii Europene.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
