Hărțuirea morală la locul de muncă. Ce forme există și ce drepturi ai ca angajat

Hărțuirea morală la locul de muncă este un concept des întâlnit, în multe medii de lucru. După o serie de studii și dezbateri la nivel național, cât și nivel european. Hărțuirea de acest tip de la locul de muncă se manifestă sub mai multe forme și se traduce prin comportament abuziv, lezarea drepturilor sau demnității angajatului. Din 2020, și epuizarea, oboseala accentuată, anxietatea, depresia, scăderea puterii de concentrare și a productivității intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă.

Hărțuirea morală la locul de muncă. Ce spune legislația din România

În pandemie, lipsa de reglementare a hărțuirii morale la locul de muncă s-a accentuat tot mai mult. Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă a stabilit faptul că hărțuirea morală la locul de muncă constituie un risc care prezintă cele mai mari probleme în practică, din cauza lipsei de legiferare coerentă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.

În acord cu evoluțiile din plan european și global referitoare la protecția angajaților, în luna august 2020. Legea nr. 167/2020 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare a fost publicată în Monitorul Oficial. Conform acesteia, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă. Iată articolul din lege care arată acest lucru:

„Constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:

  • a) conduită ostilă sau nedorită;
  • b) comentarii verbale;
  • c) acțiuni sau gesturi”.

Hărțuirea morală la locul de muncă. Ce drepturi are angajatul român

De asemenea, potrivit alin. 5.3. „fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală. Niciun angajat nu va fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă”, se arată în Legea nr. 167, publicată în Monitorul Oficial pe 7 august 2020.

Citeste si:
Primele sancțiuni împotriva Belarusului: spațiul aerian al UE a...
Primele sancțiuni împotriva...

Foto: Shutterstock

Anterior acestei legi, hărțuirea morală la locul de muncă a fost reglementată prin O.G. nr. 137/2000, dar și prin Legea nr. 202/2002, fiind tratată ca o formă specifică de discriminare, care „duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv”.

Hărțuirea morală la locul de muncă. Exemple

În realitate, cele mai frecvente cazuri de hărțuire morală la locul de muncă sunt:

  • limbaj agresiv repetat
  • supervizarea excesivă a victimei disproporționată față de tratamentul altor angajați și nejustificat față de specificul muncii
  • acordarea de task-uri în mod preponderent doar către un membru al echipei ceea ce duce ulterior la ore suplimentare dese doar pentru respectivul angajat

Ce sancțiuni există pentru hărțuirea morală la locul de muncă

Angajatorii trebuie să se asigure că distribuie în mod eficient sarcinile către salariați și că volumul de muncă și programul de lucru nu reprezintă o presiune pentru aceștia. Angajatorii care nu respectă acest lucru riscă sancțiuni care sunt cuprinse între 30.000 lei la 200.000 de lei, potrivit legii în vigoare.

Citeste si:
Frauda în companii: Ce pedepse riscă cei care încalcă legea
Frauda în companii: Ce...

De asemenea, neaducerea de către angajator la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării se sancționează cu amendă contravențională de la 100.000 de lei la 200.000 de lei.

Și hărțuirea morală venită din partea unui angajat, și manifestată către alt angajat, prin lezarea drepturilor sau demnității unui alt angajat, se pedepsește prin lege se pedepsește cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, conform legii nr. 167 din 7 august 2020.

Combaterea hărțuirii morale la locul de muncă

Avocații Mircea-Cătălin Roman, Asociat senior, coordonatorul practicii Dreptul muncii și pensii la Casa de avocatură Noerr și Flavia Denisa Margaș, Asociat la Noerr, arată că Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă a stabilit că e necesar ca angajatorii să:

  • să formuleze politici anti-hărțuire cu direcții clare, pentru îmbunătățirea generală a climatului psihosocial la locul de muncă și crearea unei culturi organizaționale cu norme și valori împotriva hărțuirii
  • să instruiască salariații în gestionarea conflictelor și în leadership
  • să reproiecteze mediul de muncă în vederea acordării de sprijin victimelor, în caz de hartuire, prin consiliere și despăgubire.

Citeste si:
Porsche Engineering deschide al doilea centru tehnologic în România
Porsche Engineering deschide...
Sursa foto: Shutterstock
Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri