Între 25% şi 33% dintre salariaţii din România cu normă întreagă vor avea venituri mai mari, de la 1 ianuarie 2025, după implementarea directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, potrivit unei analize a Blocului Naţional Sindical (BNS), transmite Agerpres.
Guvernul a aprobat, în iunie, Legea privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigură transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.
"De prevederile Directivei, începând cu 1 ianuarie 2025, va beneficia până la o treime din forţa muncă angajată cu normă întreagă din România (aproximativ 1,8 milioane de salariaţi), altfel spus, toţi cei cu venituri mici. Ponderea salariului minim brut în câştigul mediu brut urmează să se majoreze de la nivelul factual de circa 40% la sfârşitul lunii iunie (faţă de salariul mediu brut efectiv înregistrat în iunie), spre 48 până la 52% (în funcţie de negocieri) din câştigul salarial mediu brut estimat pentru 2025 de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză", se menţionează în analiza despre "Transpunerea în România a Directivei 2041/2022 privind salariile minime adecvate", semnată de economiştii Radu Soviani şi Laura Braşoveanu.
Conform raportului, cel mai probabil, în iulie 2024, câştigul salarial minim brut raportat la salariul mediu brut real, se află în jurul valorii de 44,5%, în condiţiile în care Directiva ţinteşte pentru anul 2025 un prag de referinţă orientativ de 50% din câştigul salarial mediu brut al anului 2025.
România are în prezent un salariu minim brut garantat în plată (3.700 de lei) şi alte două salarii minime brute sectoriale, de 3.436 de lei pentru salariaţii din sectorul agricol/industria alimentară şi de 4.582 de lei pentru angajaţii din sectorul construcţiilor.
Inspecția Muncii: La jumătatea lui 2024, în România existau aproape 5,5 milioane de salariați cu normă întreagă
Potrivit datelor Inspecţiei Muncii, România avea la 26 iulie 2024 un număr de 5.486.604 salariaţi cu normă întreagă şi existau în vigoare 5.786.472 contracte cu normă întreagă, unii angajaţi având mai multe contracte cu normă întreagă.
"Raportat la numărul total de contracte de muncă (inclusiv cu timp parţial), respectiv 6.679.220, rezultă că ponderea contractelor active cu normă întreagă în total contracte de muncă este de 86,63%. Raportat la populaţia activă a României (date de referinţă, 31 Martie 2024, INS), respectiv 8.417.300 persoane, numărul salariaţilor cu normă întreagă reprezintă un procent de 65,18% din populaţia activă. În privinţa datelor lunii iulie 2024, ne vom raporta la numărul de salariaţi în economie cu normă întreagă, respectiv 5.486.604", mai arată analiza.
Numărul de angajaţi cu salariul minim pe economie garantat în plată (3.700 de lei) era de 718.477 de salariaţi în iulie 2024, cărora li se adăugau persoanele angajate cu salariul minim în agricultură/industria alimentară şi în construcţii.
Prin urmare, numărul total de salariaţi din economie angajaţi cu salarii minime (naţional sau sectorial) se cifrează la 998.530 de persoană, respectiv 18,2% din efectivul de salariaţi cu normă întreagă.
"Chiar dacă de la 1 iulie 2024 nu s-au majorat şi salariile minime sectoriale, este de aşteptat ca, odată cu o nouă majorare a salariului minim să existe presiune şi pentru majorarea acestora. O caracteristică a structurii salariilor din România este incidenţa mare a angajaţilor cu venituri mici (eng. Low wage workers)", se menţionează în raport.
Mai mult decât atât, există o mare aglomerare de salariaţi în preajma salariului minim garantat în plată, arată cercetarea.
"Spre exemplu, dacă folosim metodologia Eurostat pentru a determina numărul angajaţilor cu salarii mici (în preajma salariului minim) ca fiind cei care câştigă până la 105% din salariul minim, avem următoarea situaţie potrivit datelor Inspecţiei Muncii, încadrându-i, pe datele din iulie 2024, în zona angajaţilor cu venituri mici pe toţi cei care au un câştig brut de până la 3.885 de lei. Astfel, potrivit calculelor pe baza datelor Inspecţiei Muncii pentru iulie 2024, în tranşele de venit 3.700-3.900 de lei (din care îi extragem pe cei 34.076 de lei plătiţi în industria alimentară/agricultură peste salariul minim sectorial de 3.456 de lei), un număr de 1.385.188 de salariaţi, respectiv 25% din forţa de muncă din România", susţin economiştii.
Astfel, potrivit calculelor detaliate anterior în prezenta cercetare, o majorare a salariului minim brut pentru 2025 conform formulei rezultate din transpunerea Directivei (de unde rezultă un nivel al viitorului salariu minim "de referinţă'' pentru 2025 în jurul valorii de 3.900 lei, care în urma negocierii ar putea urca până la 4.285 de lei), conduce la majorări salariale pentru 1.790.625 de salariaţi din România, respectiv 32,6%.
"Acest document a fost pregătit pentru Blocul Naţional Sindical şi reflectă opinia autorilor. Acest material nu reprezintă poziţia CE sau a Guvernului României, care nu poartă răspunderea modului în care informaţia conţinută în acest raport ar putea fi utilizată", se mai precizează în raport.
Ministrul Muncii: Directiva salariilor minime adecvate, plasă de protecție pentru puterea de cumpărare a angajaților
"Acest proiect de lege îşi propune în principal adecvarea salariului minim, astfel încât să protejăm puterea de cumpărare a lucrătorilor, să avem o analiză cât mai atentă cu privire la distribuţia salariilor. Nu în ultimul rând, trebuie să ţinem cont de productivitatea muncii, astfel încât competitivitatea companiilor să nu fie afectată", a menţionat Simona Bucura-Oprescu, la dezbaterea despre transpunerea în legislaţia naţională a directivei europene privind salariile minime adecvate, organizată miercuri de Blocul Naţional Sindical.
În ceea ce priveşte contractele colective de muncă, ministrul a subliniat că trebuie să se ajungă la o acoperire de aproximativ 80%, de la 20% în prezent.
"În calitate de ministru al Muncii, îmi doresc să facem împreună mai mult şi să vină un moment în care România să nu mai aibă nevoie de salariul minim european sau salarii minime adecvate, astfel încât nivelul de salarizare în România să fie peste acest nivel propus prin Directivă, de 50% din salariul mediu brut pe economie, respectiv 60% din salariul median. În ceea ce priveşte impactul pe contractele colective de muncă, din păcate, nivelul la care ne aflăm astăzi este foarte redus. Directiva legislativă a UE 2022/2041 ne spune că ar trebui ca ţinta noastră să fie undeva la 80% acoperire a contractelor colective de muncă, iar astăzi suntem în jurul a 20%, ceea ce este foarte puţin. Şi aici, împreună, avem de lucrat astfel încât, printr-un mediu sănătos din punct de vedere al cadrului legal, dar şi prin modul în care încurajăm actorii pe lanţul contractelor colective, să reuşim să creştem numărul acestora", a adăugat Simona Bucura-Oprescu.
Potrivit acesteia, în prezent, salariul mediu brut pe economie este de 7.567 lei, iar salariul minim negociat în cadrul Consiliului Naţional Tripartit se ridică la 3.700 lei, ceea ce înseamnă că "suntem aproape de ţinta de 50%".
"De asemenea, dacă anul trecut aveam 1.855.498 de lucrători care primeau salariul minim pe economie, astăzi avem 1.105.977, adică avem o scădere a numărului angajaţilor care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. Tendinţa este bună. Dacă anul trecut discutam despre 27,84% din numărul total al contractelor individuale de muncă lucrători plătiţi cu salariul minim, astăzi procentul este de 16,62%", a susţinut ea.
Salariul minim european este prevăzut, de asemenea, şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Jalonul 392, potrivit căruia salariul minim brut pe ţară garantat în plată se va stabili în baza unui mecanism obiectiv, bazat pe o formulă clară, în consultare cu partenerii sociali.
Salariul minim brut pe ţară garantat în plată va fi actualizat anual, în funcţie de puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor şi distribuţia acestora, rata de creştere a salariilor şi productivitatea muncii la nivel naţional. Adecvarea acestui venit minim presupune ca salariul să nu fie mai mic de 50% din câştigul salarial mediu brut. În plus, proiectul de lege presupune întărirea rolului pe care îl au sindicatele şi patronatele.
De asemenea, se prevede că Directiva (UE) 2022/2041 se va aplica tuturor categoriilor de salariaţi, indiferent dacă aceştia îşi desfăşoară activitatea în baza unui raport de muncă, raport de muncă cu caracter special (contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportivă etc.) sau raport de serviciu.
Proiectul de act normativ mai prevede adoptarea unui plan de acţiune pentru promovarea negocierilor colective, pentru creşterea accesului salariaţilor la drepturi salariale negociate colectiv şi la o acoperire a protecţiei prin contracte colective de muncă sau acorduri colective de muncă.
